Predoiu vrea schimbare cu oamenii care au distrus sistemul

Ministru Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, într-un interviu la DC News, a precizat faptul că în urma evenimentului tragic din stațiunea 2 Mai, a decis reformarea instituției Poliției Române. Pentru realizarea acestui proiect important a dispus desființarea IPJ Constanța, a instalat o nouă echipă managerială și într-un termen maximal de 60 de zile va reface structural Inspectoratul, ca să se plieze pe necesitățile operaționale de a face față fenomenului infracțional.

Reformarea unui sistem instituțional atât de complex și esențial precum Poliția Română este, fără îndoială, un demers dificil și necesar pentru îmbunătățirea performanțelor și calității serviciilor oferite de către această instituție. Cu toate acestea, există o serie de aspecte critice care trebuie luate în considerare atunci când se dezbat astfel de reforme sistematice. Una dintre acestea este problema legată de faptul că oamenii care au deținut funcții de conducere în sistemul polițienesc anterior pot influența în mod semnificativ succesul sau eșecul procesului de reformă.

Argumentele care susțin necesitatea unei schimbări semnificative în ceea ce privește conducerea Poliției Române sunt multiple și potențial convingătoare. Unii ar putea susține că persoanele care au condus instituția în trecut ar putea fi înrădăcinate în vechile practici și mentalități, care au dus la deficiențe și probleme în sistem. În plus, pot exista preocupări legitime cu privire la corupția sau abuzurile care ar putea fi perpetuate în cazul în care oamenii care au avut o influență asupra acestor aspecte rămân în poziții de putere.

Totuși, în ciuda acestor argumente valide, trebuie să privim problema într-o manieră mai amplă și complexă. Reformarea unui sistem nu este doar o chestiune de schimbare a persoanelor la vârful ierarhiei. În multe cazuri, problema poate să nu fie doar cu indivizii în sine, ci și cu structurile, procesele și practicile care au fost permise să existe în sistem, și girate de la cel mai înalt nivel din minister. Schimbarea acestor aspecte necesită expertiză și o abordare strategică ce trebuie să depășească simpla vopsire a gardului ca în interior leopardul să prospere nestingherit. Sau cum ar spune unii și mai plastic să fie aceeași Mărie dar cu altă pălărie.

Printre principalele schimbări care ar putea contribui semnificativ la modernizarea și îmbunătățirea eficienței Poliției Române, asigurând astfel un serviciu mai bun pentru cetățeni și o abordare mai eficientă în combaterea infracționalității amintim următoarele:

1.    Reevaluarea structurii organizaționale: O analiză a structurii organizatorice pentru a asigura o diviziune eficientă a responsabilităților și o comunicare mai bună între diferitele structuri.
2.    Investiții în tehnologie și echipamente: Modernizarea tehnologică a echipamentelor și infrastructurii polițienești pentru a spori eficiența investigațiilor, monitorizarea și comunicarea în timp real.
3.    Sprijin pentru dezvoltarea profesională: Implementarea unor programe de formare continuă și specializare pentru a asigura că personalul poliției are cunoștințele și abilitățile necesare în contextul schimbărilor frecvente de legislație, competențe și proceduri de sistem.
4.    Transparență și responsabilitate: Introducerea unor măsuri pentru a asigura transparența activităților polițienești și pentru a ține cont de responsabilitatea față de comunitate. Instituirea unui dialog social corect, coerent și constructiv prin implicarea partenerilor sociali în procesele decizionale, evaluare și analiză sistemică.
5.    Combaterea corupției: Adoptarea unor politici riguroase împotriva corupției prin implementarea unor măsuri legislative coerente, dublate de instituirea unui sistem corect de remunerare care să reflecte importanța socială a muncii.
6.    Evaluarea performanței și eficienței: Implementarea unor indicatori de performanță și sisteme de evaluare a eficienței pentru a monitoriza și optimiza activitățile poliției.
7.    Instituirea unui ghid al carierei: Un ghid al carierei oferă polițiștilor o înțelegere clară a traseului pe care îl pot urma în cadrul instituției. Acesta ar putea include etapele de avansare, cerințele de pregătire sau experiență necesare pentru fiecare nivel, astfel încât polițiștii să știe la ce să se aștepte și cum să își planifice cariera.
8.    Restructurarea ierarhiei gradelor profesionale: în prezent în instituția Poliției Române există 4 corpuri profesionale (corpul agenților de poliție, corpul ofițerilor de poliție, corpul ofițerilor superiori de poliție și corpul chestorilor de poliție) totalizând 15 trepte de grad profesional de la cel mai mic grad la cel mai înalt grad profesional posibil. Comparativ, instituțiile similare din țările occidentale, au un singur corp profesional care totalizează cinci sau șase trepte de grad între minim și maxim. Astfel se asigură o structură profesională clară suplă, bazată pe profesionalism și care oferă tuturor angajaților instituției posibilitatea de a progresa în cariera profesională.
9.    Depolitizare : Poliția trebuie să acționeze în mod neutru și imparțial în aplicarea legii, fără a fi influențată de interesele politice sau partinice.
10.  Digitalizare : Prin digitalizare, procesele de gestionare a cazurilor, monitorizarea infractorilor și investigațiile pot fi realizate mult mai rapid și eficient. Accesul facil la baze de date digitale și instrumente de analiză ajută poliția să identifice mai repede modele, tendințe și informații relevante în investigații. Este greu de înțeles de ce aplicația “la cheie” pusă la dispoziție în mod gratuit de organizația noastră nici acum nu a fost acceptată, în condițiile în care elimină orice eroare umană, realizează în același timp interogări ale tuturor bazelor de date și diminuează timpii de completare a procesului verbal de constatare a contravenției.

Depolitizarea ajută la asigurarea că acțiunile poliției sunt bazate pe lege și justiție, nu pe orientări politice. Pe aceste considerente ocuparea funcțiilor de conducere trebuie să se facă pe principii de competență și nu de orientare sau afinități politice.

În final, reformarea Poliției Române necesită o abordare echilibrată. Este important să se identifice persoanele care au fost implicate în practici negative sau abuzuri, care au adus instituția în locul în care se află azi prin management defectuos, politizare sau interese obscure de grup. În același timp, o reformă de succes trebuie să se bazeze pe o evaluare obiectivă și pe o planificare atentă a proceselor, astfel încât schimbările să fie durabile și eficiente. Aducerea unor persoane noi și competente în conducere este o măsură esențială, dar trebuie să existe și continuitate în procesul de reformă, astfel încât să se capitalizeze pe lecțiile învățate din trecut și să se construiască un sistem mai transparent, responsabil și eficient pentru viitorul Poliției Române

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol