Noi județe unde brățările electronice pot fi folosite

Într-o mișcare menită să îmbunătățească sistemul de monitorizare electronică, Guvernul României a decis să extindă implementarea acestui sistem în mai multe județe în anii 2024 și 2025. În acest sens a fost modificată Hotărârea Guvernului nr. 1025/2022 pentru stabilirea aspectelor tehnice și organizatorice privind funcționarea în sistem-pilot, precum și a celor privind operaționalizarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică – SIME. Deși această decizie pare să aducă beneficii semnificative în ceea ce privește supravegherea electronică, pregătirea corespunzătoare a polițiștilor și infrastructura adecvată rămân sub semnul întrebării.

Una dintre schimbările majore vizează extinderea programului de monitorizare electronică în 37 de județe din țară, în două etape. Astfel, în anul 2024, 20 de județe vor beneficia de acest sistem (Bacău, Braşov, Caraş-Severin, Călăraşi, Cluj, Constanța, Covasna, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinţi, Neamţ, Prahova, Sibiu, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui şi Vâlcea), iar în 2025, alte 18 județe se vor alătura (Alba, Arad, Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Buzău, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Olt, Suceava, Timiş şi Tulcea). Această decizie reprezintă o mișcare importantă pentru aplicarea legii cât și pentru siguranța victimelor, dar aduce cu sine o serie de provocări semnificative pentru Poliția Română.

Una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă poliția este legată de tehnologia învechită și neadecvată, multe dispozitive și echipamente utilizate în prezent sunt de generație veche și, în cele mai multe cazuri, nefuncționale. Acest lucru afectează capacitatea polițiștilor de a utiliza eficient sistemul de monitorizare electronică și de a îndeplini atribuțiile și misiunile specifice în mod corespunzător.

În plus, problema dotării precare a polițiștilor, în special a celor din mediul rural, reprezintă o altă piedică majoră în punerea în aplicare a sistemului de monitorizare electronică. Accesul limitat la resursele tehnice necesare poate afecta capacitatea polițiștilor de a efectua monitorizarea corect, cu celeritate și în conformitate cu prevederile legale.

Un alt aspect important de luat în considerare este starea tehnică precară a parcului auto al poliției, care poate fi un obstacol semnificativ în desfășurarea cu succes a programului de monitorizare electronică. Lipsa combustibilului, mai ales în contextul legislativ actual, în care au fost blocate angajările de cheltuieli pentru reparații curente la autovehicule dar și achiziția de combustibil, agravează problema și limitează capacitatea polițiștilor de a se deplasa la evenimente, sesizări prin SNUAU 112, pe cale de consecință, și de a implementa eficient SIME.

Un alt aspect crucial care trebuie luat în considerare este deficitul de personal cu care se confruntă Poliția Română. Chiar dacă se prevăd înființări de noi funcții de polițiști anii 2024 (205 funcții de ofiţeri de poliţie , in medie 10 funcții/județ şi 2.486 de funcții de agenţi de poliţie, in medie 124 de funcții /județ) și 2025 (245 de funcții de ofiţeri de poliție, în medie 13 de funcții/județ şi 2.547 de funcții de agenţi de poliție, în medie 141 de funcții/județ), lăsând la o parte faptul că Poliția Română este la nivelul minim istoric de atractivitate pentru tineri și nu știm de unde vor fii angajați noii polițiști (probabil MAI a încheiat contracte cu firme de recrutare si vor aduce polițiști nepalezi), dar să presupunem că posturile se vor ocupa, principala provocare o va reprezenta, la acel moment, capacitatea limitată de pregătire corespunzătoare a acestor noi ofițeri și agenți de poliție, element esențial pentru asigurarea eficienței sistemului de monitorizare electronică.

Cu toate aceste dificultăți, un alt aspect important care iese în evidență este lipsa centrelor pentru agresori și a serviciilor de consiliere pentru victime. Monitorizarea electronică este o tehnică eficientă pentru supravegherea infractorilor, dar este la fel de important să se ofere sprijin și resurse adecvate victimelor.

În concluzie, extinderea sistemului de monitorizare electronică în noi județe reprezintă un pas important în asigurarea siguranței publice, dar trebuie abordate cu seriozitate și determinare provocările legate de pregătirea polițiștilor, infrastructură dar și sprijinul oferit victimelor și persoanelor supravegheate electronic. Numai printr-o abordare cuprinzătoare, prin finanțarea corectă a sistemului polițienesc dar și prin salarizarea corespunzătoare a polițiștilor, se pot obține rezultatele dorite!

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol