În data de 29 martie 2024, Inspectoratul General al Poliției Române a transmis unităților subordonate, Dispoziția Inspectorului General pentru modificarea Anexei 1 a Dispoziției IGPR nr. 118 din 2022, document care stabilește competența materială de cercetare a faptelor penale prevăzute de Codul Penal, de către polițiștii din structurile poliției judiciare.
Am constatat astfel, faptul că Inspectoratul General al Poliției Române, a mai emis un nou act normativ intern fără consultarea partenerilor sociali, lucru care a devenit o obișnuință pentru Poliția Română, care doar mimează transparența decizională și dialogul social.
Curioși din fire, am dorit să vedem care sunt modificările aduse de IGPR, propriei dispoziții cu nr. 118, emisă abia cu un an și 6 luni în urmă, respectiv la data de 30 septembrie 2022. Nu mică ne-a fost mirarea când am văzut că toate infracțiunile care în forma originală a dispoziției au fost date spre soluționare structurilor de poliție pentru siguranță școlară pe fondul ,,modalităților de săvârșire a faptei de către autori cunoscuți, prin prisma specificului pe care îl reprezintă producerea acesteia în incinta unităților de învățământ, pe perioada desfășurării activităților educative și în legătură cu acestea”, au fost întoarse la structurile de investigații criminale sau de proximitate, de unde au fost luate cu surle și trâmbițe în toamna anului 2020, când secretarul de stat Bogdan Despescu a anunțat, cu mare fast și mândrie, înființarea unei noi structuri în cadrul Poliției Române și anume, ,,Politia Siguranță Școlară”, care trebuia să se ocupe de prevenirea si combaterea delincventei și a bullyingului în unitățile de învățământ. Practic structura Poliției de siguranță școlară a fost înființată prin mutarea unor funcții de la diferitele structuri polițienești (reorganizare a statului de funcții) și nicidecum prin înființarea de funcții noi. Desigur, fiind vorba de o structură nouă, de nișă, ultra specializată, au fost structurată prin luarea celor mai bune funcții de execuție, aproximativ 266 la nivel național (practic mult mai mulți polițiști decât polițiștii care se ocupă de combaterea traficului și a consumului de droguri).
Acum prin modificările aduse Dispoziției IGPR 118 din 2022 structurile de Siguranță Școlară au fost golite de conținut, au rămas niște simpli intermediari care transferă spre structurile superioare raportările activităților puse în practică de celelalte structuri operative, precum poliția de proximitate, ordine publică, rutieră sau investigații criminale. Cu alte cuvinte a fost suplimentată încărcătura de activități și competențe a structurilor operative ale poliției, care și așa sufereau de suprasolicitare și deficit de personal, respectiv poliția de proximitate, și structurile de investigații criminale. Mai mult decât atât, din cauza volumului mare de sarcini, polițiștii de proximitate nu mai reușesc să își îndeplinească rolul pentru care au fost înființați, și anume să fie în mijlocul comunității, să cunoască populația, să consilieze cetățenii și să le acorde suportul necesar în teren, acum au devenit doar o altă structură de poliție judiciară încărcată cu toate activitățile denumite de polițiști în mod sugestiv ,,balast”, care ocupă tot timpul acestor colegi, împiedicându-i astfel, să presteze activități polițienești cu adevărat importante.
Ne întrebăm acum, dacă înainte de înființarea structurilor de siguranță școlară, la nivelul fiecărei unități de poliție exista un singur polițist, fără funcție de conducere, în cadrul Serviciilor de Ordine Publică, ale cărui atribuții erau de centralizare și transmitere spre structurile superioare ale raportărilor activităților pe linia siguranței școlare, acum că această structură a fost golită de conținut, se vor întoarce funcțiile la structurile de proximitate și investigații criminale? Se mai justifică existența unor structuri cu șef, secretare și 5/6 polițiști cu funcții de execuție, doar pentru a da mai departe munca altora?
În cele ce urmează o să expunem infracțiunile care se aflau în competența de cercetare a polițiștilor din structurile de siguranță școlară și care din data de 29 martie 2024 au trecut în competența poliției de proximitate și investigații criminale, chiar dacă au fost comise de către autori cunoscuți, în incinta unităților de învățământ, pe perioada desfășurării activităților educative și în legătură cu acestea:
1. Lovirea sau alte violențe
2. Vătămarea corporală din culpă
3. Relele tratamente aplicate minorului
4. Amenințarea
5. Șantajul
6. Hărțuirea
7. Hărțuirea sexuală
8. Violarea sediului profesional
9. Divulgarea secretului profesional
10. Abuzul de încredere
11. Distrugerea
12. Distrugerea din culpă
13. Purtare abuzivă
14. Abuz în serviciu
15. Neglijența în serviciu
16. Port sau folosire fără drept de obiecte periculoase
17. Ultraj contra bunelor moravuri
18. Împiedicarea accesului la învățământul general obligatoriu
Ce să mai discutăm, o nimica toată! Câteva activități în plus pentru două structuri polițienești suferinde de un deficit de personal istoric și sufocate de un volum de muncă imens care crește de la lună la lună. Doar ,,decizi bune” sunt luate de Inspectoratul General al Poliției Române, și în final, de ce s-ar și consulta cu partenerii sociali, care doar ,,încurcă ițele” acestei instituții ,,transparente” și ,,corecte” în raport cu proprii angajați?!
Dacă până acum spuneam că sunt neatractive pentru polițiști structurile poliției judiciare, prin prisma incompatibilităților și interdicțiilor specifice corpului profesional al magistraților, însă cu salarii inferioare bibliotecarilor, brancardierilor ori casierilor din hypermarket, acum ne vine greu să găsim un cuvânt suficient de cuprinzător pentru a expune gradul de neatractivitate al acestora.
CITESTE AICI Disp IGPR 22/2024 de modificare a Disp IGPR 118/2022
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
