În ce situații nu se instituie carantina

Evoluția actuală a fenomenului pandemic a necesitat reglementarea legislativă a situației alarmante pe care o traversăm din cauza numărului tot mai mare a cazurilor de infectare cu virusul SARS-Cov-2, ca urmare a nerespectării măsurilor de protecție individuală și respectiv socială.

Astfel, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, Comitetul Național pentru Situații de Urgență(CNSU) a emis Hotărârea cu nr. 36/21.07.2020 privind constatarea pandemiei de COVID-19 și stabilirea unor măsuri  necesar a fi aplicate pentru protecția populației.

Este primul document prin intermediul căruia se certifică pandemia de COVID-19 declarată de către Organizația Mondială a Sănătății.

Prin intermediul hotărârii se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din țările sau zonele de risc epidemiologic ridicat, criteriul  evaluării gradului de risc fiind reprezentat de rata cumulată de incidență a cazurilor noi de îmbolnăvire din ultimele 14 zile raportată la 100.000 de locuitori, care trebuie să fie mai mare ca cea înregistrată în România, în perioada similară, iar pe baza acestuia Institutul Național de Sănătate Publică(INSP)  întocmește o listă a țărilor sau zonelor pentru care se instituie măsura carantinei pentru persoanele care sosesc în România din acestea.

Această listă se actualizează săptămânal, în fiecare zi de luni, de către INSP și este publicată pe site-ul www.insp.gov.ro.

Bineînțeles, documentul prevede și categoriile de persoane care sunt exceptate de la măsura carantinei, însă cu respectarea prevederilor legale privind utilizarea materialelor individuale de protecție împotriva coronavirusului, după cum urmează:

a) persoanele care vin în România din zonele/țările aflate pe lista întocmită
potrivit prevederilor art. 2, alin. (3) dar care, înaintea sosirii în România au petrecut o
perioadă consecutivă de minimum 14 zile într-una sau mai multe zone/țări pentru care nu
este instituită această măsură;
b) conducătorii autovehiculelor de transport marfă cu capacitatea maximă
autorizată mai mare de 2,4 tone;
c) conducătorii autovehiculelor pentru transport persoane care au mai mult de
9 locuri pe scaune, inclusiv locul conducătorului;
d) conducătorii auto prevăzuți la lit. b) şi lit. c)care se deplasează în interesul
desfășurării profesiei din statul de rezidență al acestora într-un alt stat membru al Uniunii
Europene sau dintr-un alt stat al Uniunii Europene în statul de rezidență, indiferent dacă
deplasarea se face prin mijloace individuale sau în cont propriu;
e) membri ai Parlamentului European, parlamentari şi personal aparţinând
instituțiilor internaționale şi sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate
naţională, precum și reprezentanți ai României în organisme și organizații internaționale la
care statul român este parte;
f) piloţii de aeronave şi personalul navigant;
g) mecanicii de locomotivă şi personalul feroviar;
h) personalul navigant român, maritim şi fluvial care se repatriază prin orice
mijloc de transport, care prezintă autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii
din sectorul transporturilor internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene, seria C, nr. 96 I din 24 martie 2020;
i) personalul navigant maritim şi fluvial care efectuează schimbul de echipaj la
bordul navelor aflate în porturile româneşti, indiferent de pavilionul pe care îl arborează,
dacă la intrarea în ţară, precum şi la îmbarcarea/debarcarea de pe navă prezintă
autorităţilor competente „certificatul pentru lucrătorii din sectorul transporturilor
internaţionale“, al cărui model este publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C,
nr. 96 I din 24 martie 2020;
j) personalul navigant care debarcă de la bordul navelor de navigaţie interioară,
care arborează pavilion român, într-un port românesc, cu condiţia asigurării de către
angajatori a certificatului pentru lucrătorii din transportul internaţional şi a
echipamentelor individuale de protecţie împotriva COVID-19, pe timpul deplasării de la
navă la locaţia unde poate fi contactat în perioada dintre voiajuri;
k) lucrătorii transfrontalieri care intră în România din Ungaria, Bulgaria, Serbia,
Ucraina sau Republica Moldova, precum şi cetăţenii români angajaţi ai operatorilor
economici din ţările menţionate, care la intrarea în ţară fac dovada raporturilor
contractuale cu operatorii economici respectivi;
l) angajaţi ai operatorilor economici din România care efectuează lucrări,
conform contractelor încheiate, în afara teritoriului României, la întoarcerea în ţară, dacă
dovedesc raporturile contractuale cu beneficiarul din afara teritoriului naţional;
m) reprezentanţii companiilor străine care au filiale/ sucursale/reprezentanţe
sau agenţii pe teritoriul naţional, dacă la intrarea pe teritoriul României dovedesc
raporturile contractuale cu entităţile economice de pe teritoriul naţional;
n) persoanele care intră în România pentru activităţi de utilizare, instalare,
punere în funcţiune, mentenanţă, service al echipamentelor şi tehnicii din domeniile
medical, ştiinţific, economic, apărare, ordine publică şi securitate naţională, transporturi,
precum şi persoanele care desfăşoară activităţi profesionale specifice în domeniile
menţionate, dacă dovedesc raporturile contractuale/de colaborare cu
beneficiarul/beneficiarii de pe teritoriul României, precum şi inspectorii organismelor
internaţionale;
o) membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi ai altor reprezentanţe
diplomatice acreditate la Bucureşti, posesori de paşapoarte diplomatice, personalul
asimilat personalului diplomatic, precum şi membrii Corpului Diplomatic şi Consular al
României şi posesorii de paşapoarte diplomatice şi de serviciu, precum şi membrii familiilor
acestora;
p) angajaţii sistemului naţional de apărare, ordine publică şi securitate
naţională care se întorc în România din misiuni executate în afara ţării;
q) elevii/studenţii, cetăţeni români sau cetăţeni cu domiciliul sau reşedinţa în
afara României, care au de susţinut examene de admitere sau pentru finalizarea studiilor,
care încep studiile în unităţi/instituţii de învăţământ de pe teritoriul ţării ori se deplasează
pentru activităţi legate de finalizarea/ organizarea începerii studiilor;
r) membrii delegațiilor sportive internaționale care participă la competiții
sportive organizate pe teritoriul României, în condițiile legii.

Pentru situații deosebite care vizează participarea la evenimente familiale legate de naștere, căsătorie sau deces, deplasări pentru intervenții sau tratamente medicale în cazuri care nu suportă amânare, preschimbarea  documentelor de identitate sau părăsirea țării, se poate analiza suspendarea temporară a măsurii de carantină, în baza unor documente justificative.

Recomandăm pe această cale tuturor cetățenilor să adopte măsurile de protecție individuală și de distanțare fizică, astfel încât să nu se expună riscului contaminării cu virusul SARS-CoV-2.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

Sindicatul EUROPOL: În ce situații nu se instituie carantina

Distribuie

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută