Aderarea României la Spațiul Schengen este un subiect ce trenează de foarte mult timp, iar țara noastră îndeplinește toate cerințele tehnice pentru aderare cu drepturi depline din anul 2011 și nu a fost admisă până în prezent exclusiv din motive politice. Realitatea este că România trebuia să fie în Schengen de peste 11 ani, de când apăra a doua frontieră externa a Uniunii Europeni, de peste 2070 de kilometri.
Pentru ca aderarea României să se realizeze la începutul anului 2023 este nevoie de aprobarea raportului evaluării de luna această, în cadrul unui grup de lucru al Consiliului Uniunii Europene și ulterior de un vot pozitiv în decembrie în Consiliul JAI al Uniunii Europene din perioada 8-9 decembrie pentru eliminarea controalelor de frontieră.
În perioada 10-11 octombrie, un grup de experți din cadrul Comisiei Europene au fost în România unde au vizitat Sectorul Poliției de Frontieră Moravița (frontiera cu Serbia), Aeroportul Internațional ”Traian Vuia” Timișoara, Inspectoratul Județean de Poliție Timiș, Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Timișoara, Aeroportul Internațional ”Henri Coandă” Otopeni și sediul central al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Evaluatorii au vrut să afle de la polițiști despre procedura de azil din România, modul de gestionare a valului de migranți, instruirea anticorupție, respectarea drepturilor omului, analiza de risc la nivelul poliției de frontieră, modul de acordare a vizelor în punctele de trece ale frontierei, despre modul de desfășurare a pregătirii, prezentarea ghișeelor de lucru cu toate echipamentele, prezentarea bazelor de date, Sistemul Informatic Schengen, cât și diverse spețe precum îndeplinirea condițiilor de intrare în țară pentru cetățenii terți care vin pentru angajarea în muncă, verificările care se fac asupra acestora în linia a-II-a de control, cât și alte spețe ce ar putea fi întâlnite în activitatea zilnică.
Scenariile aderării României la spațiul Schengen :
I. Aderarea la 01.01.2023
- Evaluarea voluntară ce a avut loc luna aceasta în perioada 10-11 octombrie;
- Aprobarea raportului de evaluare;
- Informarea Consiliului Justiție și Afaceri Interne (ce va avea loc în 13-14 octombrie 2022);
- Aprobarea de către următorul Consiliu JAI (8-9 decembrie 2022) a aderării României la Spațiul Schengen;
- Intrarea României în Spațiul Schengen începând cu data de 01.01.2023 pentru frontierele terestre si maritime și cu luna martie 2023 pentru cele aeriene (ca regulă, controalele la frontierele aeriene sunt eliminate odată cu schimbarea orarului de zbor).
II. Amânarea aderării pentru o dată ulterioară din anul 2023, dacă la Consiliul JAI din decembrie 2022, nu se va lua lua nicio decizie.
În cazul unei astfel de decizii pe criterii strict politice, ar readuce în actualitate situația din urmă cu 11 ani când Olanda si Finlanda s-au opus aderării României la Spațiul Schengen.
De altfel, în cazul în care vom avea date certe că România va fi admisă în Spațiul Schengen, situația polițiștilor de frontieră care efectuează controlul la frontierele interne ale UE va suferi modificări, odată cu eliminarea controalelor. Aici vorbim atât de frontiera cu Ungaria, de la Nădlac la Petea, cât și de aeroporturile deschise traficului internațional.
Scenariul 1:
Odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne, polițiștii de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de trecere ale frontierei vor desfășura activități de supraveghere a frontierei pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale. De menționat este faptul că eliminarea controalelor nu va presupune și eliminarea prezenței Poliției de Frontieră. Ca un exemplu de bune practici, la frontiera dintre Germania și Franța, membre ale Spațiului Schengen din anul 1995, există un număr mai mare de polițiști de frontieră decât are România acum la frontiera cu Ungaria.
Art. 23 din Regulamentul 399/2016 prevede fără echivoc faptul că:
”Absența controlului la frontierele interne nu aduce atingere:
a) exercitării competențelor polițienești de către autoritățile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern, în măsura în care exercitarea respectivelor competențe nu are un efect echivalent cu cel al verificărilor la frontiere; acest lucru se aplică, de asemenea, și în zonele de frontieră. În sensul primei teze, exercitarea competențelor polițienești nu poate fi considerată, în special, echivalentă cu exercitarea verificărilor la frontiere.
b) exercitării controalelor de securitate în porturi sau aeroporturi, efectuate asupra persoanelor de către autoritățile competente în temeiul dreptului fiecărui stat membru, de către responsabilii portului sau ai aeroportului sau de operatori de transport, cu condiția ca respectivele controale să fie realizate, de asemenea, asupra persoanelor care călătoresc în interiorul unui stat membru.”
Conform unui punct de vedere al Poliției de Frontieră Române, ”personalul poliţiei de frontieră și echipamentele aflate în dotare vor trebui să fie disponibile la nivel local/regional în continuare pentru situațiile prevăzute de reglementările europene în vigoare (titlul III din Codul frontierelor Schengen). Cu titlu de exemplu, în ceea ce priveşte prevederile art. 24 din Regulament, începând din anul 2015, controlul la frontierele unor state membre a fost reintrodus. De asemenea, un exemplu este inclusiv perioada 2020-2021, când unele state membre au reintrodus controalele în contextul pandemiei Covid-19.”
Pentru polițiștii din punctele de trecere ale frontierei aeroportuare, în cazul de față fiind vorba de cel mai mare aeroport, Henri Coandă, unde există un număr de peste 300 de polițiști de frontieră, aceștia vor efectua în continuare controlul pentru cursele din statele terțe. De asemenea, vor fi aprobate toate rapoartele de mutare către unitățile teritoriale de la frontiera externă și totodată, dacă va fi cazul, se vor face mutări către structura centrală a IGPF pe locurile vacante. Situație similară ar fi și pentru celelalte aeroporturi internaționale. Mai mult decât atât, din vara anului viitor se va deschide traficului internațional aeroportul Brașov Ghimbav a cărui organigramă va avea 99 de polițiști de frontieră (89 de agenți și 10 ofițeri de poliție).
Scenariul 2
Eliminarea controalelor la Frontieră ar duce la situația care va genera reducerea numărului de polițiști de frontieră de la frontierele interne, sens în care aceștia se vor muta în cadrul celorlalte arme: structurile Poliției Române sau ale IGI, acolo unde există un deficit considerabil de personal de peste 20%. În niciuna dintre situații nu se va pune problema disponibilizării personalului așa cum anunță diverse voci alarmiste, cu atât mai mult cu cât luăm în calcul ca la nivelul MAI există un deficit de personal fără precedent. Mai mult de atât, aceleași voci au venit cu ipoteze fantasmagorice, total neacoperite de prevederile legale, conform cărora reorganizarea structurilor odată cu aderarea la Schengen, va conduce la emiterea unei ordonanțe de urgență care va permite pensionarea polițiștilor. Nimic mai fals decât atât, pentru că un asemenea act normativ nu ar fi susținut de nimeni, mai ales că polițiștii au fost blamați ani la rândul că se pensionează la 39 sau 40 ani (a se vedea cazul chestorilor Irina Alexe sau Ciocoiu Cornel).
Nu trebuie să intrăm într-o stare de relaxare pe tema intrării în Spațiul Schengen, pentru că și în urmă cu mai bine de 11 ani, România îndeplinea toate condițiile tehnice, dar au existat state care s-au opus aderării pe criterii strict politice. Vom urmări cu interes parcursul accederii României la Spațiul Schengen, iar în cazul în care România va fi acceptată începând cu data de 01.01.2023 vom susține aplicarea Scenariului 1, așa cum l-am prezentat cu toate argumentele.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL
