CCR va decide impozitarea cu 75% a pensiilor

După cum v-am informat anterior, în cursul lunii iunie a acestui an, Camera Deputaților a adoptat un Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (PL-x nr.396/23.09.2019), conform căruia se propune introducerea în Codul fiscal a unui nou titlu, respectiv Titlul V „Taxa pe veniturile din pensii și indemnizații pentru limită de vârstă” care reglementează instituirea unei taxe pe veniturile reprezentând pensii și indemnizații pentru limita de vârstă primite în baza următoarelor legi sau statute speciale:

a) pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi;

b) pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale;

c) pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor;

d) pensia de serviciu prevăzută în Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al insanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice;

e) pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 7/2006 privind statutul funcționarului public parlamentar;

f) indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor;

g) pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România;

h) pensia de serviciu prevăzută în Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular al României;

i) pensii militare prevăzute în Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat;

j) indemnizația pentru limită de vârstă prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ;

k) indemnizaţia lunară acordată persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român prevăzută de Legea nr. 406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român.

În ceea ce privește noua modalitate de taxare a pensiilor, conform prevederilor Proiectului de act normativ, a fost stabilit următorul barem:

  • pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează;
  • pensiile cuprinse între 2.000 şi 7.000 de lei se impozitează cu 10%;
  • pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei;

Într-adevăr, instituțiile statului român au promovat anumite pensii pe care le putem cataloga ca fiind nesimțite, însă acestea au fost atribuite câtorva magistrați sau unor ofițeri care au ocupat funcții de conducere în cadrul celor mai înalte ierarhii ale statului, ale căror cuantumuri au înregistrat valori și de 70.000 de lei. Însă în această categorie de pensionari de „lux” nu intră militarii sau polițiștii, întrucât în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională valoarea medie a pensiei este de 4000 de lei, iar vârsta medie de pensionare în rândul cadrelor aparținând MAI este de aproximativ 51 de ani și 8 luni, cu o speranță de viață după pensionare de aproximativ 10 ani.

De reținut este faptul că pensiile militare nu trebuie comparate cu pensiile speciale sau pensiile de serviciu ale magistraților, iar la acest moment, prin prisma neclarificării acestui aspect de către reprezentanții MAI, polițiștii au devenit victimele propagării unor informații false referitoare la faptul că se pensionează la 40 de ani cu pensii de 15-20.000 lei. În realitate, avem de a face doar cu un procent de 3-5% din polițiștii pensionați care beneficiază de pensii nete de peste 7001 lei, și aici vorbim în special de acei șefi care au ocupat funcții de conducere la unele din cele mai înalte niveluri ae instituției.

În ceea ce privește celelalte pensii de care beneficiază majoritatea polițiștilor sau militarilor, de sub 7001 lei, lucrurile nu se schimbă cu nimic, procentul de impozitare de 10% există și în prezent, astfel că această măsură nu vine să le afecteze veniturile sau să îi avantajeze în vreun fel.

Ceea ce nu se dorește a se lămuri în rândul opiniei publice este faptul că economia estimată de către Guvern de aproximativ 40 de milioane de euro la bugetul de stat nu va proveni în niciun caz din impozitarea pensiilor militare ci exclusiv din impozitarea pensiilor speciale ale magistraților, parlamentarilor și primarilor. Ceea ce nu s-a înțeles însă, este faptul că polițiștii nu dețin pensii speciale, ci pensii militare care au la bază un mecanism care a vizat riscurile, condițiile de muncă și speranța de viață a polițiștilor după pensionare.

Și noi ne-am dori să atingem media speranței de viață de 75 de ani având o pensie obișnuită, însă mulți dintre colegi ne mor cu mult timp înainte să atingă această vârstă, mai ales în această perioadă în care polițiștii sunt tot mai expuși infectării cu SARS-CoV-2, iar în cazul contactării virusului, din cauza bolilor profesionale acumulate în timp riscul survenirii decesului este cu mult mai crescut.

Pe lângă acest aspect, puțini cunosc că polițiștii au cea mai mică grilă de salarizare și singura care se aplică etapizat spre deosebire de celelalte categorii de bugetari și de asemenea sunt ”beneficiarii”  celor mai multe privațiuni și drepturi constituționale restrânse.

Cu privire la acest proiect legislativ, Avocatul Poporului a sesizat deja în data de 18.06.2020 Curtea Constituțională a României cu privire la noua modalitate care vizează impozitarea pensiilor speciale și cele se serviciu în dosarul cu nr. 758A/2020, din cauza încălcării următoarelor principii:

-principiului predictibilității legislative în materie fiscală;

-orice taxă instituită pentru persoane fizice sau juridice trebuie să fie urmată de un serviciu sau o lucrare efectuată în mod direct și imediat de către organe sau instituții publice;

-principiul egalității fiscale și al aplicării juste a sarcinii fiscale.

De asemenea, la data de 19.06.2020 Secțiile Unite din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție au sesizat Curtea Constituțională în dosarul nr. 759A/2020 cu privire la proiectul legislativ ce vizează impozitarea pensiilor, pentru încălcarea mai multor principii cum ar fi:

-justețea impunerii sau echitatea fiscală, care asigură ca sarcină fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcție de mărimea veniturilor sau a proprietăților acestuia;

-nerespectarea jurisprudenței Curții Constituționale.

Cu privire la cele două sesizări ce vizează Proiect de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, Curtea Constituțională a stabilit ca termen de pronunțare a unei decizii, data de 8 decembrie 2020.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

Sindicatul EUROPOL: CCR va decide impozitarea cu 75% a pensiilor

2 răspunsuri

  1. Suntei siguri ca nu ne impoziteaza cu inca 10% in afara celor 10% din prezent? Ma refer la cei cu pensie pana la 7000 lei. Nu am inteles prea bine…va rog sa ma lamuriti si sa imi raspundeti aici.

    1. În primul rând dacă ani citit, trebuia sa vedeți ca pensiile militare nu fac obiectul acestor impozitare. În al doilea rând, vor fi impozitate cu 10% pensiile de până în 7000 lei, dacă legea nu va fi declarată neconstituțională.

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *