Ieri Sindicatul EUROPOL și SNPP și au scandat din nou la Ministerul Afacerilor Interne și la Ministerul Muncii pentru…NIMIC. Pentru că nu cerem NIMIC în plus față de lege. Niciun drept nou, nicio majorare, doar respectarea legii. Așa cum nouă ni se cere să fim loiali și să muncim în plus pentru a suplini posturile vacante (30% din necesarul de personal), la fel cerem și noi să fim respectați și nu ignorați. Am pierdut șirul protestelor, dar mitingul rămâne singura noastră armă sindicală până când probabil cuțitul va ajunge la os. Facem tot posibilul să avem acțiuni cât mai vizibile posibil deși eforturile sunt mari iar presiunea apasă în general pe aceiași participanți.
Mulți spun că ceea ce facem este prea puțin și este în van și că trebuie să facem mai mult cum ar fi să blocăm activitatea, să oprim lucrul. Aceasta este definiția grevei, ultima etapă a conflictului colectiv, care în România este aproape imposibil de declanșat fără riscuri pe organizații și pe salariați. În absența grevei, nu există decât acțiuni asumate de tot personalul prin care de exemplu se refuză munca suplimentară dar metoda nu produce efect decât dacă este menținută de tot personalul pe termen lung, fie se refuză intrarea în serviciu dar de asemenea cu asumarea unor riscuri, cu condiția unei acțiuni unitare per sistem și cu cooperarea schimburilor care sunt deja în serviciu și nu vor mai fi înlocuite pe durata acțiunii, similar cu acțiunile din justiție unde peste 85% din magistrați au suspendat activitatea.
Alte metode sau soluții minune nu există. Indiferent că vrem „blocarea activității” sau orice altă formă de protest la locul de muncă, nu strică să fim realiști cu noi înșine și să conștientizăm că absolut nicio acțiune relevantă nu poate fi pusă în practică fără implicarea și asumarea fiecăruia dintre noi sau mai bine zis a tuturor. Până la acel punct în care dacă vom ajunge, garantăm că liderii Sindicatului EUROPOL vor fi sus pe baricade și vor organiza foarte eficient acțiunile.
Ieri la Ministerul Muncii am fost 450 de protestatari într-un spațiu avizat de primărie pentru maxim 100 de oameni, polițiștii de penitenciare au protestat în uniforme, am utilizat fumigene din cele mai performante (categoria P1 – pentru care singura condiție este ca persoana care le utilizează să fi împlinit 16 ani), am traversat succesiv trecerea de pietoni din proximitatea mitingului până a fost necesară devierea traficului, am strigat, scandat, fluierat și suflat în vuvuzele, mai aveam să părăsim locul acțiunii și eventual să ne luăm de gât cu colegii jandarmi care au fix aceleași probleme dacă nu chiar mai grave decât ale noastre. Ne amintim învălmășeala din februarie 2021 de la Cotroceni – am fost acuzați că am agresat noi jandarmi și că am pus în pericol obiectivul zero al României adunându-ne cu fumigene în poarta sediului Președinției României. Ce ține de noi, facem! Mai mult de atât ar fi poate incompatibil cu profesia noastră. Acceptăm cu drag toate criticile și le utilizăm să devenim mai buni, dar dacă se vrea de la NOI altceva, vrem să se înțeleagă clar ca acest NOI nu reprezintă “sindicatul” ca entitate abstractă, ci NOI TOȚI și că este răspunderea tuturor să decidem dacă urcăm acțiunile la un alt nivel!
După miting am intrat la dialog în minister unde ne-a primit dl. Cristian Vasilcoiu – secretar de stat, în absența Ministrului Muncii care a participat la ședința de Guvern pe rectificarea bugetară. În discuție au fost reluate revendicările noastre și au fost detaliate succint perspectivele pentru 2023. Revendicări:
Cerem pentru polițiști și pentru polițiștii de penitenciare:
- acordarea integrală a diferențelor salariale restante (Legea 153/2017);
- actualizarea normelor legale de hrană și echipare cuvenite;
- actualizarea cuantumurilor drepturilor plafonate începând cu anul 2010;
- actualizarea salariului de grad plafonat la valoarea de acum 13 ani;
- indexarea pensiilor militare și a salariilor, corelat cu inflația reală;
- completarea legii bugetului de stat cu sumele necesare.
Dl Vasilcoiu nu a făcut declarații notabile însă a oferit o serie de detalii care ne pot indica anumite linii pentru ceea ce urmează. Evident urmează probabil exact în perioada sărbătorilor o nouă “ordonanță-trenuleț” prin care se va suspenda legea-cadru și vor îngheța toate cele. La acest moment se discută în coaliție opțiuni de a acorda ceva creșteri pentru toți bugetarii (maxim 10%) dar încă nu este nimic concret. Se fac calcule în corelație cu deciziile privind prețurile la energie și de creștere a pensiilor. Cele două acte normative noi pentru pensii și salarizare impuse de PNRR vor ieși la lumină spre primăvară cel mai posibil pentru că PNRR are ca termen limită – jumătatea anului, însă este de văzut dacă incompatibilitatea noilor acte cu bugetul pe 2023 nu va împinge intrarea acestora în vigoare spre 2024. Se poartă corespondențe în triunghi cu Comisia Europeană și cu Banca Mondială aceasta din urma oferind consultanță și României dar și CE.
Referitor la noua lege a pensiilor, se apreciază așa cum știm că pensiile militare ies din categoria celor speciale iar contextul războiului din Ucraina le securizează în mare măsură. Riscurile ipotetice care vizează pensiile militare sunt de creștere a vârstei (de la un minim de 47 de ani la un minim de 52 de ani / aplicând algoritmul din lege) și de calculare nu prin raportare la 6 luni (la alegere) din ultimii 5 ani ci prin media generală a ultimilor 5 ani, dar deja aceste detalii se cunosc în mare măsură. Referitor la tendința de părăsire a sistemului, mesajul este de temporizare a plecărilor pentru că se are în vedere și un efect pe pensiile în plată (impozitare progresivă etc). Nimic nou, nimic ferm. Până la o formă concretă, finală, asumată a proiectului mai este de lucru și de decis!
Privind noua lege de salarizare, la acest moment se lucrează la cele 12 niveluri de funcții pe domenii, pe baza recomandărilor date de Banca Mondială urmând apoi să se aloce coeficienții de ierarhizare. Banca Mondială nu înțelege sistemul de salarizare din familia noastră ocupațională, cu multe sporuri calculate la o bază mică dar s-au oferit explicații din sistem și se încearcă o menținere a ierarhiei funcțiilor și în noua lege. Se vizează de asemenea o limitare a sporurilor la 20% în loc de 30% cu riscul unor diferențe mai mici între operativ și non-operativ. Însă principiul de bază se menține ca fiind acela de a nu pierde nimeni la salariu și de a-i prioritiza pe cei cu salariile mai mici comprimând diferențele.
Participanții la întâlnire, polițiști de penitenciare și polițiști, au arătat că profesiile din apărare și ordine publică au rămas în coada listei ca relevanță, chiar și Legea-cadru actuală prevăzând un coeficient de doar 1,40 pentru un agent (1 fiind salariul minim pe economie) iar că dacă se vor diminua și drepturile existente (inclusiv pensie) mulți vor alege să plece blocând sistemul. Ca și la pensii, nu există încă o formă de proiect care să fie supusă dialogului cu sindicatele. A apărut în discuție subiectul creșterii salariului minim la acest moment existând o divergență între guvern și confederațiile sindicale care cer creștere cu 500 lei (guvernul nu ar da mai mult de 100 la prima strigare), iar preocuparea ministerelor de forța (să le zicem așa) adică MAI, MApN ar fi că la o creștere a salariului minim cu 500 de lei, unele funcții de agent/subofițer vor urca peste cele mai mici funcții de ofițer, bulversând ierarhia…
Adiacent revendicărilor generale pe care le menținem, Sindicatul EUROPOL și SNPP au decis să focuseze pentru anul 2023, într-un punct concret, atrăgând în demers ministerele de resort (muncii, interne, justiție) și ulterior finanțe și guvern. Subiectul, care a fost discutat pe 17 august 2022 cu Ministrul Muncii dar și cu consilierul de stat (cancelaria prim-ministrului României) Iulian Chifu, a fost reluat în întâlnirea de ieri de la MMSS și formalizat în solicitare scrisă dar ne vom referi la el într-un alt articol. Este vorba despre o țintă concretă pe un drept salarial a cărui actualizare poate compensa continuarea înghețării salariilor în 2023.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL
