În data de 13 decembrie 2023, Curtea Constituțională a României a emis o hotărâre referitoare la sesizarea de neconstituționalitate făcută de Președintele Klaus Iohannis asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare. Prin vot unanim, Curtea a admis obiecția de neconstituționalitate, constatând că această lege prezintă deficiențe care contravin dispozițiilor constituționale.
Hotărârea Curții Constituționale a fost așteptată cu interes, deoarece Legea în discuție, prin conținutul său normativ similar cu cel al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 20/2020, ridica semne de întrebare asupra compatibilității cu prevederile Constituției. Practic, prin decizia CCR se repară aspecte de tehnică legislativă prin eliminarea paralelismului de reglementare ale aceleiași chestiuni prin două acte normative diferite, nicidecum nu corectează incompatibilitățile și interdicțiile instituite pentru colegii noștri din structurile poliției judiciare, considerate similare cu cele impuse magistraților.
Organizația noastră a atras mereu atenția asupra faptului că aceste incompatibilități și interdicții specifice au generat un exod major al polițiștilor care activau în cadrul structurilor judiciare (investigații criminale, criminalitate economico-financiară, crimă organizată). De asemenea, s-a subliniat o lipsă semnificativă de atractivitate a acestora pentru polițiștii care activează în alte structuri, fără calitate de organ de cercetare al poliției judiciare. Răsplata financiară acordată polițiștilor judiciari pentru aceste incompatibilități și interdicții, în valoare de aproximativ 290 lei, a fost considerată neadecvată și demotivantă. În acest sens mulți polițiști au ales să nu activeze în structurile judiciare, putând astfel să exercite, în timpul liber și alte activități de genul, ride sharing, diferite activități agricole sau de apicultură.
Astfel, decizia instanței constituționale indică faptul că polițiștii judiciari rămân sub incidența incompatibilităților și interdicțiilor specifice magistraților, însă se așteaptă ca viitoarele modificări legislative să aducă clarificări și ajustări corespunzătoare. Este esențial ca legislația să fie revizuită într-un mod care să asigure o echilibrare corectă între asigurarea independenței și imparțialității poliției judiciare și facilitarea activităților profesionale ale polițiștilor în acest domeniu.
Decizia Curții Constituționale reprezintă, așadar, nu doar un semnal de atenționare cu privire la deficiențele legislative, ci și o oportunitate pentru autoritățile competente de a revizui și optimiza cadrul legal în beneficiul polițiștilor din structurile judiciare. Este esențial ca reformele legislative ulterioare să țină cont de nevoile și preocupările polițiștilor judiciari, în special recompensarea acestora printr-o remunerație corectă și în concordanță cu importanța și complexitatea muncii, cu nivelul incompatibilităților și interdicțiilor impuse de lege, similare magistraților.
Nu ezităm să ne întrebăm retoric, cum îi poți cere unui polițist judiciarist să exercite o activitate de magistrat (doar sporul de suprasolicitare neuropsihică al unui magistrat este mai mare decât salariul unui polițist), dar remunerat mai puțin decât un muncitor necalificat în construcții ori agricultură?
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
Un răspuns
Și în cazul în care nu mai dorim sa facem parte din structurile judiciare, cum ne convingem șeful să faca raportul in vederea retragerii avizului? 😂