Poliția, cea mai coruptă, după sănătate și educație

 

Statele membre ale Uniunii Europene sunt cunoscute pentru situația lor economică, dar și pentru stabilitate și respectarea  valorilor democratice, însă cu toate acestea imaginea bine conturată în mentalul colectiv este afectată de diverse probleme începând de la diferențele socio-economice dintre diversele categorii de persoane, creșterea autoritarismului din perioada pandemiei, culminând cu problemele de corupție destul de prezente în aproape toate instituțiile de stat. 

Fenomenul corupției a fost abordat de către organizația Transparency  International care a realizat un studiu la nivelul UE, ocazie cu care au fost intervievați 40.600 de cetățeni, în vârstă de peste 18 ani, din 27 de state membre care au fost sondați telefonic, în perioada octombrie-decembrie 2020, în legătură cu felul în care percep corupția în societate. Conform studiului, aproape o treime din cetățenii UE susțin că starea de integritate a țării lor s-a înrăutățit anul trecut și aproape o jumătate susțin că guvernele nu fac suficient pentru combaterea corupției.

Raportându-ne la percepția cetățenilor UE despre evoluția corupției, observăm că din păcate ocupăm locul 3 în Europa, românii răspunzând în proporție de 48% că la noi în țară fenomenul corupției a înregistrat creșteri în ultimele 12 luni.

Sondajul realizat la nivel european ne relevă inclusiv grupurile de persoane și chiar instituții de stat care sunt implicate în acte de corupție, membri parlamentelor ocupând locul fruntaș, Poliția situându-se pe ultimul loc, după cum urmează:

  • parlamentari = 25%;
  • directorii unor mari afaceri = 25%;
  • bancheri = 23%;
  • președinți/prim-miniștri = 23%;
  • oficiali ai guvernelor naționale = 22%;
  • reprezentanți locali ai guvernelor(inclusiv primari) = 19%;
  • reprezentanții ONG-urilor = 16%;
  • judecători și magistrați = 14%;
  • polițiști = 11%.

Referitor la încrederea în instituții, putem observa cu ușurință că la nivelul Uniunii Europene, cetățenii au cel mai mare grad de încredere în Poliție și cea mai mică încredere în parlamentari, astfel:

  • 48% au încredere în parlamentari;
  • 61% au încredere în instanțele de judecată;
  • 77% au încredere în Poliție;
  • 56% au încredere în instituțiile Uniunii Europene.

În ceea ce privește situația din România, au fost intervievați 4.000 de oameni, iar în urma sondajului a rezultat că cetățenii români sunt cei care au dat în cea mai mare proporție mită în anul 2020, dintre toți membri Uniunii Europene, astfel 1 din 5 români a trebuit să ofere mită, cei mai mulți în spitale, școli, la eliberarea documentelor sau către poliție, această cifră reprezentând un procent de 7%, fiind de trei ori mai mare decât media europeană.

Problema corupției în România este generată de atitudinea fiecărui cetățean în parte, întrucât există o dorință permanentă de a eluda regulile jocului, nu de puține ori cetățenii români oferind mită sau folosindu-se de diverse cunoștințe sau prieteni care au dorit să intre peste rând la medicul curant, să beneficieze de un loc de parcare mai bun, pentru a-și rezolva mai repede problemele ori au cumpărat îngăduința funcționarilor publici sau a polițiștilor pentru a nu suporta rigorile legislației pe care au încălcat-o.

Paradoxal, comparativ cu alte state, instituțiile de aplicare a legii din România, în ciuda faptului că în legislație este prevăzută infracțiunea de “dare de mită” care generează perpetuarea flagelului corupției, nu pun prea mare accent pe descurajarea acestor practici prin dispunerea unor măsuri preventive și în cazul mituitorilor, statul român mulțumindu-se cu titluri răsunătoare în mass-media referitoare la arestarea vreunui medic, profesor sau polițist, evitând să prezinte situația celor care au plătit sume de bani pentru a determina eludarea legii.

România este singura țară europeană unde mai mult de jumătate dintre respondenți, respectiv 53% au declarat că pot găsi scuze corupției guvernamentale. Procentul este dublu față de media europeană de 27%, iar aproape 3 din 4 cetățeni ai celorlalte state membre găsesc inacceptabilă corupția guvernamentală.

Prin prisma studiului elaborat, Transparency International a realizat o radiografie a corupției în România în cursul anului 2020 după intervievarea cetățenilor, astfel:

  • 20 % au oferit mită pentru a beneficia anumite servicii publice din partea instituțiilor statului;
  • 36% au apelat la diverse cunoștințe sau prieteni pentru a beneficia de serviciile publice din partea instituțiilor;
  • 13% au avut de a face cu solicitarea unor favoruri de natură sexuală sau au cunoștință despre astfel de situații;
  • 25% consideră că Guvernul ține cont de nevoile cetățenilor în momentul în care își asumă decizii;
  • 55% consideră că reprezentanții Guvernului sunt conduși de diverse interese financiare din mediul privat.

Cât despre raportul procentual al diverselor categorii de funcționari mituiți în România, conform studiului realizat constatăm că instituția Poliției Române se află la coada clasamentului în ceea ce privește corupția comparativ cu celelalte instituții care asigură servicii publice pentru cetățeni, astfel:

  • 11% au oferit mită la nivelul instituțiilor din sistemul educațional;
  • 22% au oferit mită în cadrul unităților medicale;
  • 9% au oferit mită la nivelul unor instituții al căror obiect de activitate este reprezentat de eliberarea documentelor;
  • 7% au oferit mită unor angajați din cadrul serviciilor de asistență socială;
  • 7% au oferit mită unor angajați din Poliția Română.

Chiar și în ceea ce privește sesizarea actelor de corupție din partea cetățenilor constatăm că statul român înregistrează carențe, întrucât într-un procent de 49%, românii se tem de represalii pentru că au acționat conform conștiinței sesizând autorităților abilitate despre existența unor fapte de corupție. 

În scopul combaterii fenomenului corupției, statul român prin guvernanții aflați la putere trebuie să efectueze demersuri constructive astfel încât să:

– elaboreze politici transparente, prin consultarea partenerilor sociali ținând cont de interesele tuturor categoriilor sociale;

– crearea unor mecanisme de protecție a persoanelor care sesizează autoritățile abilitate cu privire la săvârșirea unor fapte de corupție;

– îmbunătățirea legislației și transparentizarea tuturor activităților de lobby;

– implementarea unor reguli stricte care să permită monitorizarea și soluționarea unor conflicte de interese dintre parlamentari și diverși funcționari publici;

– consolidarea standardelor anticorupție prin reformarea Directivei UE de raportare non-financiară pentru marile companii și obligarea acestora la implementarea unor măsuri de prevenție, detecție și acțiune în situația unor riscuri de corupție;

– armonizarea regulilor de impozitare a întreprinderilor cu cele aplicabile la nivelul UE;

– debirocratizarea și digitalizarea instituțiilor astfel încât să se simplifice accesul cetățenilor la serviciile publice;

– creșterea gradului de operare pentru realizarea schimbului de informații cu instituțiile de aplicare a legii existente la nivelul UE.

În ciuda aparențelor, în Uniunea Europeană corupția reprezintă o foarte mare problemă, chiar dacă ratele de luare de mită pot fi mici, mulți cetățeni se bazează și exploatează conexiunile personale pentru a obține servicii de la instituțiile statului, în timp ce guvernele fac puține progrese pentru prevenirea diferitelor forme de corupție.

Așa cum rezultă din studiul efectuat la nivel european, în România, cazurile de corupție în rândul polițiștilor sunt destul de reduse comparativ cu cele din domeniul sănătății, învățământului ori a celorlalte instituții care lucrează cu publicul, însă cu toții ne dorim o societate sănătoasă, bazată pe transparență, încredere, siguranță, echilibru și parteneriate prin intermediul cărora să putem descuraja orice formă de corupție.

Considerăm că orice cetățean trebuie să-și dorească un stat cu principii sănătoase, instituții de forță echilibrate și legislație pe măsură astfel încât nu doar cei ce primesc mită, cum ar fi medicii, profesorii, polițiștii și orice alte categorii de funcționari să fie săltați de structurile abilitate pentru a plăti pentru faptele comise.

Este nevoie ca inclusiv cei care au oferit mita, care au fentat sistemul, care nu au fost în stare să învețe legislația sau nu au fost pregătiți din punct de vedere practic să conducă un autoturism ori care au comis fapte de încălcare a legii să fie trași la răspundere în aceeași măsură. Pentru că doar în acest mod putem vorbi în mod real despre demersuri clare de combatere a corupției în societatea românească.

CONSULTĂ AICI STUDIUL REALIZAT DE TRANSPARENCY INTERNATIONAL!

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol


Sindicatul EUROPOL: Poliția, cea mai coruptă, după sănătate și educație

Share on facebook
Distribuie

2 răspunsuri

  1. Avand in vedere cati cetateni au de-a face cu Politia anual, faptul ca 7% din toti respondentii au trebuit sa dea mita ar trebui sa ridice un mare semn de intrebare; probabil o mare parte din ei n-au avut nici o interactiune cu Politia. Dar daca institutia care ar trebui sa vegheze la respectarea legilor e cea mai corupta Politie din Europa, e evident ca alte institutii vor fi si mai corupte, e aceeasi situatie, nu cred ca e diferit in alte tari.

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *