Ultimii ani au demonstrat că pentru combaterea infracțiunilor silvice, forțele de ordine nu au avut la îndemână un instrument juridic prin aplicarea căruia efectele să fie reliefate rapid, asta pentru că legislația precară a făcut ca de cele mai multe ori autorii unor asemenea fapte să scape doar cu amenzi contravenționale, deși impactul asupra naturii este unul destul de important.
Pentru a reduce din efectele negative ale delictelor silvice s-a procedat la includerea acestui fenomen în sfera amenințărilor la adresa siguranței naționale, sens în care printr-o modificare a Legii nr. 51/1991 privind securitatea națională a României s-a statuat faptul că amenințarea la adresa securității naționale a României este reprezentată și de „orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondurilor forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional.”
De asemenea, pe lângă această modificare din Legea securității naționale, pentru realizarea dezideratului în combaterea acestui fenomen infracțional, legiutorul, în urma demersurilor efectuate de către ONG-uri și de către activiști, a constatat că se impune o îmbunătățire a Codului silvic, care să sprijine în mod real forțele de ordine în combaterea ilegalităților din domeniu, astfel că în data de 8 septembrie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 823, Legea pentru modificarea și completarea legii nr. 46/2008-Codul silvic.
Dintre modificările cu impact în combaterea infracțiunilor silvice, care vin în sprijinul polițiștilor din teritoriu, amintim pe cele mai relevante:
- Art. 68 (2) 1 Transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m 3, neînsoțite de documentele specifice de transport prevăzute la alin. (1), constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an și cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.
- (2) 2 Sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase și orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea infracțiunii prevăzute la alin. (2) 1.
Elementul de noutate este reprezentat de faptul că la acest moment, activitatea de transport a materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m3 , fără documenete specifice este considerată infracțiune, iar mijlocul de transport și celelalte bunuri folosite la comiterea faptei sunt supuse confiscării. Așadar, la o asemenea cantitate de material lemnos, nu putem vorbi decât de tirurile sau vagoanele de tren utilizate la activitatea de transport, care vor putea fi confiscate dacă nu sunt însoțite de documente specifice, având în vedere că legiutorul face referire la un volum ce depășește 10 m3 de material lemnos, fără a impune o limită maximă.
- Art. 107 (1) Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depășește limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depășește limita prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.
- (1) 1 Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.
- (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și alin.(1) 1 se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.
Cu această ocazie, legiuitorul a reglementat, comparativ cu forma veche a textului de lege, două infracțiuni, una reprezentată de „Ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate” și cea de-a doua de „Tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate” pentru a exista o diferențiere și delimitare clară a acestor delicte, ajutând astfel la stabilirea concretă a gradului de pericol social pentru fiecare faptă în parte.
- Art.109 (1) Furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 5 ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârșită de cel puțin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depășește valoarea prevăzută la lit. a);
c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior;
d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depășește de 50 de ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.
- (1) 1 Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național, precum și al oricăror alte produse specifice ale fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește după cum urmează:
a) cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
b) cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprinsă între limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
c) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei.
- (2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1) 1 se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:
a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
b) în timpul nopții;
c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes național;
d) de personal silvic.
Și în această situație legiuitorul a delimitat în mod clar două categorii de fapte, una reprezentată de „Furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini” și cea de-a doua de „Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați ori scoși din rădăcini”, stabilind pentru fiecare dintre cele două infracțiuni pedepse cu închisoarea.
Un alt element de noutate este reprezentat de modificarea pct. 21 din anexa nr. 1 din lege, conform căruia materialele lemnoase reprezintă: lemnul brut rotund sau despicat, chiar cojit și lemnul de foc sub formă de trunchiuri, butuci, crăci, vreascuri sau forme similare; cherestelele tivite și netivite, capetele și flancurile buștenilor; traversele din lemn pentru căi ferate, mangalul, lemnul ecarisat și lemnul cioplit; lemnul sub formă de așchii sau particule, rumegușul, tocătura provenită din lemn, coaja arborilor și resturile de lemn, astfel că inclusiv aceste categorii vor trebui să fie însoțite de documente specifice de transport.
AICI puteți consulta întregul document.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol