OUG prin care se instituie dictatura militară în MAI

Încet, încet, se instaurează dictatura în Ministerul Afacerilor Interne. În urmă cu două zile, pe 25.03.2020, chiar de Ziua Poliției Române, a fost lansat „pe surse” un proiect de OUG prin care se intenționează modificarea Legii 360/2002 Statutul polițistului dar și Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Să nu vă gândiți cumva că este vorba despre OUG-ul despre care ministrul Vela ni-l promitea imediat după votarea celui de-al 3-lea Guvern, pe principiul la vremuri noi, tot noi. Acel OUG prin care să stabilească modul de aplicare a Deciziei ICCJ 51/2019 privind obligativitatea stabilirii și plății nivelului maxim al salariului li să elimine incompatibilitățile din OUG 20/2020 cu aplicabilitate pentru polițiștii care fac parte din structurile poliției judiciare.

Specialiștii ministrului Vela au venit cu un OUG prin care, ATENȚIE, se dorește instaurarea dictaturii și legea pumnului în gură. Practic textul proiectului de OUG, scris pe principiul „noaptea ca hoții”, nu a fost supus consultării cu unitățile, nu ne-a fost comunicat spre consultare și nici nu este însoțit de vreo notă de fundamentare.

Dar iată ce cuprinde acest proiect de OUG și de ce spunem noi că va reprezenta legea pumnului în gură:

  • polițistul va putea fi delegat pe orice altă funcție chiar dacă aceasta nu este corespunzătoare postului ocupat, fără acordul său;

Imaginați-vă că oricând, la orice oră, dacă veți supăra vreun șef, acesta va putea să apeleze la delegare și să se dispună să fie delegat polițistul la 50 km de casă sau să fie pus să îndeplinească alte atribuții decât cele pe care le cunoaște și pe care le îndeplinește pe postul ocupat.

  • polițistul va putea fi detașat pentru un interval de 12 luni, fără acordul său;

Sub pretextul stării de urgență, în condițiile în care există lipsă de personal în toată țara, orice detașare a vreunei polițist incomod va putea fi justificată. Mai mult, prin avansarea acestui termen de 12 luni, putem interpreta că MAI-ul se așteaptă ca starea de urgență să se întindă pe această perioadă;

  • polițistul va fi obligat să intre în concediu de odihnă, dacă șeful său apreciază astfel; În mod paradoxal, deși e nevoie de oameni în teren, se creează premisa ca șefii să le epuizeze perioadele de concediu de odihnă ale polițiștilor, urmând ca până la finele anului, să nu mai poată să dispună de zilele de concediu;
  • polițistul va putea fi sancționat fără să mai fie consultat Consiliul de disciplină; Un semn real al dictaturii instituționale prin care se pierde orice filtru al transparenței și legalității cercetării disciplinare. Practic, dacă un polițist va supăra vreun șef, acesta va fi sancționat fără nicio analiză a Consiliului de disciplină.
  • polițiștii față de care s-a dispus cercetarea disciplinară vor fi cercetați în termen maxim de 5 zile și se stabilește maxim 1 zi pentru ca polițistul să își poată formula apărarea; Putem compara această procedură de „urgență” a cercetării disciplinare cu procesul soților Ceușescu, care au fost prinși/cercetați/judecați/condamnați în 3 zile. Cam același lucru se dorește și acum. Chiar dacă abaterea disciplinară are/nu are legătură cu starea de urgență, polițistul va putea fi „executat” în 6 zile.
  • inspectorul șef va putea dispune destituirea din poliție a oricărui polițist, fără consultarea Consiliului de Disciplină; Prin eliminarea limitării existente, care cenzurează posibilitatea inspectorului șef de a aplica o sancțiune mai severă decât diminuarea salarială, fără consultarea Consiliului de disciplină, practic dacă va fi promovată o astfel de ordonanță, polițistul va putea să fie dat afară în maximum 7 zile de la declanșarea cercetării disciplinare;
  • se dublează termenul de prescripție a răspunderii disciplinare de la 1 an la 2 ani, în condițiile în care în Codul Muncii termenul de prescripție este de 6 luni; Este cel mai mare termen de prescripție impus vreunei categorii de angajați din România. Și magistrații au termen de prescripție stabilit prin lege de 1 an. Scopul creșterii acestui termen este de a-i șantaja pe polițiști în funcție de interesele lor și de a-i ține sub control. În cazul în care aceștia nu răspund „comenzilor” conducerii, să se dispună cercetarea disciplinară pentru fapte vechi de 2 ani.
  • polițistul va putea fi cercetat disciplinar și sancționat chiar și în situația în care nu își va putea exercita dreptul la apărare, de exemplu pe durata concediului medical; O asemenea prevedere depășește noțiunea de dictatură militară și ne trimite cu gândul la Koreea de Nord a lui Kim Jong-un. Este extrem de dificil să înțelegem cum se poate ca un polițist aflat în concediu medical, să fie condamnat fără posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare.
  • dispoziția de sancționare va produce efecte de la emiterea ei, chiar dacă aceasta a fost contestată; Nici măcar sentințele judecătorești nu produc efecte de la comunicare, ce să mai vorbim despre sancțiunile disciplinare față de care un control al legalității realizat de unitatea ierarhic superioară ar trebui să existe anterior ca sancțiunea să producă efecte juridice.
  • polițistul nu va putea să se pensioneze, să-și dea demisia pe durata stării de urgență;

În mod paradoxal, dacă în prima parte a OUG-ului se creează premisele ca polițiștii să fie dați afară foarte ușor, chiar și în 2 zile, avem această prevedere care interzice încetarea raporturilor de serviciu prin pensionare și demisie. Această neconcordanță demonstrează ca pe lângă unele măsuri care au legătură directă cu perioada stării de urgență, altele au fost „lipite” în speranța că vor trece neobservate.

Numai niște minți diabolice puteau profita de un asemenea moment de restriște pentru a promova modificări ale Statutului Polițistului care sunt vădit împotriva polițiștilor, mascate sub „măsuri pentru starea de urgență”. Să ne spună cineva ce legătură au modificările pe zona disciplinară cu măsurile pentru limitarea răspândirii coronavirusului în România?!

Sau mai bine să ne spună ce legătură are dublarea termenului de prescripție la 2 ani pentru abateri disciplinare, în condițiile în care termenele de prescripție a răspunderii penale încep de la 3 ani. Cu alte cuvinte, pentru cel care a scris această mizerie de proiect, fapta unui polițist care este surprins ca nu poartă cascheta poate fi urmărită 2 ani, timp în care șeful îl va avea la mână și îi va reaminti că poate fi oricând cercetat disciplinar.

În urma consultării tuturor organizațiilor sindicale relevante, am transmis un document de poziție comun, în atenția ministrului Marcel Vela, prin care îi cerem să abandoneze această inițiativă îndreptată tocmai împotriva polițiștilor care în aceste momente își riscă viața și sănătatea în stradă, fără echipamente de protecție adecvată. Iar în loc să fie apreciați și sprijiniți, sunt ținta unor atacuri menite să îi reducă la tăcere pe toți aceia care refuză prostia și incompetența din sistem.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului EUROPOL

CITESTE AICI OUG de modificare a LEGII 360/2002

Sindicatul EUROPOL: OUG prin care se instituie dictatura militară în MAI

2 răspunsuri

  1. Era de asteptat sa ne bage ceva pe sub pres in perioada asta…
    Eu personal am fost constrans de catre conducere sa intru in concediu de odihna timp de 2 saptamani pentru ca am calatorit intr-o tara cu mai putin de 25 de cazuri de coronavirus la momentul respectiv. Bineinteles, mult inainte de a fi vorba despre aceste modificari. Nici nu s-a putut pune problema de concediu medical.

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *