Brățări electronice pentru toate faptele de violență

În cursul zilei de ieri, 28 februarie 2024, președintele României a promulgat Legea privind ordinul de protecție, marcând o etapă importantă extinderea posibilităților de emitere a ordinelor de protecție provizorie. Cu toate acestea, implementarea noilor modificări aduse acestei legi va ridica probleme semnificative pentru Poliția Română care se confruntă cu un deficit istoric de personal. Noile prevederi urmează a intra în vigoare în 180 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, sens în care, într-un termen extrem de scurt instituțiile trebuie să găsească soluții de aplicare a noilor prevederi legale.

Principalul aspect al acestei revizuiri legislative, se referă la extinderea posibilității de emitere a ordinului de protecție provizoriu, respectiv ordinul de protecție provizoriu se emite de îndată, la cererea scrisă a victimei actelor de violență sau, după caz, a tutorelui ori a altui reprezentant legal al acesteia. Actul normativ expune în mod explicit care sunt faptele care se vor circumscrie sintagmei ,,acte de violență” respectiv:
a) orice lovire sau act de violență cauzatoare de suferințe fizice;
b) orice act de violență de natură sexuală;
c) amenințarea unei persoane cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare ilicite îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere;
d) fapta repetată de urmărire a unei persoane, fără drept sau fără un interes legitim ori de supraveghere a locuinței, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de către aceasta ori efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanță care, prin frecvență, conținut sau momentul în care sunt emise creează temere, precum și alte acțiuni cu efect similar;
e) orice act de hărțuire online, mesaje online instigatoare la ură, urmărire online, amenințări online, publicarea neconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal la comunicații şi date private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor, cu scopul de a umili, speria, reduce la tăcere victima;
f) încercarea de a determina sau determinarea unei persoane prin corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declarații, să îşi retragă declarațiile, să dea declarații mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură judiciară;
g) orice alte acte de violență fizică sau psihică ce pun în pericol viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea unei persoane.

Cu toate acestea, întrebarea care se ridică este cine va emite toate aceste ordine de protecție provizorii, având în vedere deficitul semnificativ de polițiști cu care se confruntă Poliția Română, problemă amplificată de faptul că în ultimii ani au fost impuse noi responsabilități și obligații polițiștilor, fără a se suplimenta corespunzător numărul acestora.

Deficitul de personal din Poliția Română este o problemă veche, care persistă de ani de zile și peste care se suprapune lipsa de atractivitate a instituției, datorată de salarizarea precară a polițiștilor, care, din perspectivă salarială nu se ridică la veniturile unui angajat de hypermarket. Schemele de personal au rămas neschimbate sau, în unele cazuri, sunt chiar subdimensionate pentru a răspunde eficient noilor provocări și cerințe legislative. Ba mai mult, chiar MAI a recunoscut, prin proiectul de reorganizare a IPJ Constanța că doar pentru a asigura serviciul polițienesc 24/7 a fost nevoie de o suplimentare a schemei de personal cu 700 de funcții.

Emiterea ordinelor de protecție provizorii este o sarcină sensibilă și crucială, care necesită personal calificat și instruit. Deficitul de polițiști nu numai că îngreunează acest proces, dar poate duce și la întârzieri sau chiar la eșecuri în asigurarea protecției victimelor, cu atât mai mult cu cât în prezent proiectul SIME (Sistemul Informatic de Monitorizare Electronică, acel sistem care va monitoriza brățările electronice) nu este implementat în toate Inspectoratele de Poliție.

Soluționarea acestei probleme necesită acțiuni imediate și coordonate din partea Ministerului Afacerilor Interne. Este evident că această situație necesită o abordare strategică și integrată, soluțiile nu pot fi găsite într-o simplă creștere a numărului de personal în Poliția Română, deoarece rezolvarea deficitului de personal implică nu doar atragerea de noi polițiști, ci și o revizuire completă a schemelor de personal, a infrastructurii specifice, a proceselor și procedurilor de lucru de lucru, și în special, a sistemului și nivelului de salarizare a polițiștilor.

În absența unor măsuri concrete și urgente, principala vulnerabilitate va fi ca modificarea legislației să fie greu sau, în anumite structuri polițienești, imposibil de aplicat.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

Sindicatul EUROPOL: Brățări electronice pentru toate faptele de violență

Distribuie

Un răspuns

  1. Daca s ar digitaliza si debirocratiza mamutul, ne am trezi peste noapte ca suntem mai multi decat avem nevoie. Se pompeaza bani in personal incadrat in operativ si care intr un an de zile dispare in structurile de suport, in general supradimensionate si ineficiente. Sunteti penibili cand trambitati in continuu despre lipsa de personal. Mai bine s ar renunta la stampila, la sefi si sefuti si banii aia s ar indrepta catre salarizare.

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută