Iată că a trecut mai bine de o lună din momentul escaladării situației conflictuale dintre Ucraina și Rusia, iar operațiunile militare au făcut ca tot mai mulți cetățeni ucrainienii să se refugieze pe teritoriul țării noastre, unde au beneficiat din plin de sprijinul cetățenilor de bună credință, al polițiștilor aflați în timpul liber și bineînțeles al mai multor ONG-uri care au contribuit la ajutorarea acestora cu hrană și spații de cazare, în timp ce reprezentanții Guvernului se aflau în căutarea unor băi de mulțime pentru atragerea capitalului electoral.
Cu toate că situația crâncenă de la granița cu Ucraina datează de ceva vreme, de abia la data de 22 martie 2022 Ministerul Afacerilor Interne a publicat în Transparență decizională un proiect de Ordonanță pentru modificarea unor acte normative, astfel încât să vină în sprijinul cetățenilor străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în țara noastră fără a solicita o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.
Proiectul de act normativ supus dezbaterii vizează modificarea prevederilor art. 1 alin. (10) din OUG nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, după cum urmează:
Persoanele fizice care găzduiesc cetăţeni străini sau apatrizi aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina, beneficiază de decontarea din bugetul inspectoratelor judeţene pentru situaţii de Urgenţă/ Inspectoratului pentru Situaţii de Urgentă Bucureşti-Ilfov a cheltuielilor cu hrana și cazarea în valoare de 20 de lei/zi/persoană găzduită pentru hrană și 50 de lei/zi/persoană găzduită pentru cazare. Mecanismul de decontare se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
O altă prevedere vizează modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, după cum urmează:
1. La articolul 15, alineatul (2) va avea următorul cuprins:
(2) Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local consiliile locale, judeţene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pot aproba acordarea de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale din România aflate în situaţii de extremă dificultate sau către unităţi administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă.
2. La articolul 36, alineatele (1) și (3) vor avea următorul cuprins:
(1) În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţean şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti, după caz, în cotă de până la 5% din totalul cheltuielilor. Acesta se utilizează la propunerea ordonatorilor principali de credite, pe bază de hotărâri ale consiliilor respective, pentru finanţarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în cursul exerciţiului bugetar, pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale, precum şi pentru acordarea unor ajutoare către alte unităţi administrativ- teritoriale din România aflate în situaţii de extremă dificultate sau către unităţi administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă.
(3) Prin excepţie de la prevederile art. 58 alin. (1), în vederea acordării de ajutoare către unităţile administrativ-teritoriale din statele vecine aflate în stare de conflict armat sau afectate de fluxul de persoane care provin din zona conflictului armat din Ucraina, fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, consiliului judeţean, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, precum şi a sectoarelor municipiului Bucureşti poate fi majorat cu sume din excedentul bugetului local, neangajate în finanţarea altor cheltuieli.
Sperăm ca Guvernul României să accelereze procesul legislativ astfel încât să emită inclusiv actul normativ pentru crearea mecanismului de decontare a cheltuielilor cu hrana și cazarea refugiaților din Ucraina cu atât mai mult cu cât aceste fonduri vor fi puse la dispoziția țării noastre de Uniunea Europeană.
CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE OUG!
CONSULTĂ AICI NOTA DE FUNDAMENTARE A PROIECTULUI DE OUG!
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
