În ultimii ani, fenomenul violenței domestice a captat o mare parte a atenției publice, prin mediatizarea unor cazuri de o violență estremă cu consecințe deosebit de grave, astfel generând un val de revoltă publică. Toate acestea au generat acțiuni impulsive și precar analizate și documentate, ale MAI, care a inițiat o serie de modificări legislative și procedurale succesive privind gestionarea de către polițiști a situațiilor de violență domestică.
Modificările în cauză au condus la o creștere constantă și semnificativă a volumului de muncă pentru structurile operative din domeniul ordinii publice, fără însă, a crește la toate Inspectoratele Județene de Poliție, numărul polițiștilor care gestionează activitățile suplimentare. Fenomenul violenței intrafamiliale este unul complex, cu implicații sociale, psihologice și juridice majore, ceea ce impune un efort suplimentar din partea personalului care are atribuții directe în monitorizarea și soluționarea acestor cazuri.
MAI și IGPR au prezentat cu surle și trâmbițe implementarea, la nivel național a Sistemului Informatic de Monitorizare Electronică (SIME), proiect care, potrivit art. 5 alin. 2 din HG 1025/2022, a fost implementat în 3 etape, după cum urmează :
- prima etapă – în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și al județelor Iași, Mureș și Vrancea;
- a doua etapă – începând cu anul 2024 – la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Giurgiu, Galați, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
- a treia etapă – programată inițial pentru a fi operaționalizată în anul 2025, s-a operaționalizat mai devreme cu 3 luni, respectiv începând cu data de 01.10.2024 – la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.
Dacă pentru județele din etapele 1 și 2 au fost alocate fondurile necesare înființării și operaționalizării dispeceratelor, măsură dublată de majorări substanțiale ale schemelor de personal, județele care au operaționalizat SIME în etapa a III-a au rămas fraierii de serviciu, abia dacă au primit niște sume modice care abia au acoperit cheltuielile înființării și operaționalizării dispeceratelor, însă schemele de personal nu am mai fost majorate, încălcându-se astfel prevederile art 7 alin 1 lit C din HG 1025/2022, prevedere legală care instituia obligația IGPR, ca în etapa a III-a de implementare a SIME, să suplimenteze schemele de personal ale celor 18 IPJ-uri cu un număr de 2.792 de funcții, din care 245 de ofițeri de poliție și 2.547 de agenți de poliție. În acest context în 18 județe, personalul existent este încărcat suplimentar cu un nou set de sarcini, extrem de complexe, consumatoare de timp și resurse.
Astăzi, în județele din etapa a III-a ne confruntăm cu situații în care structuri ale poliției de proximitate, cu puțini polițiști (de ex 15-20), pentru că schemele de personal nu au mai fost majorate, gestionează sute de mape de supraveghere în cazuri de violență domestică.
Aceste mape se adaugă activităților existente, precum cercetare penală, unde fiecare polițist efectuează urmărirea penală în zeci sau sute de dosare penale, de asemenea fiecare polițist mai efectuează sute de verificări pe linia evidenței populației, deținătorilor de arme și muniții, evidenței militare, sute de petiții și reclamații de la cetățeni, dar și alte zeci de activități greu cuantificabile.
Numărul tot mai mare de sesizări și cazuri instrumentate generează o suprasolicitare a resurselor umane, și așa subdimensionate, care activează în structurile de ordine publică. Gestionarea dosarelor de supraveghere a situațiilor conflictuale intrafamiliale presupune respectarea unor termene stricte pentru desfășurarea activităților, ceea ce amplifică presiunea asupra personalului.
Suplimentar, sarcinile pe linia violenței domestice se adaugă la alte atribuții curente, precum instrumentarea de dosare penale, soluționarea de petiții, punerea în executare a mandatelor, verificările pe diferite linii de muncă precum evidența populației dar și pe linia evidențelor militare sau ale deținătorilor de arme cât și diferite activități preventive.
Suprasolicitarea conduce la o presiune psihologică ridicată, risc de apariție a sindromului de burnout și scăderea motivației profesionale. Lipsa de personal, cumulată cu volumul excesiv de sarcini și cu necesitatea respectării unor proceduri birocratice, poate afecta capacitatea de reacție a structurilor și eficiența generală a activității. De asemenea, mediul de muncă devine tot mai puțin atractiv pentru personalul existent și pentru cei care ar putea opta pentru astfel de compartimente.
Această creștere a responsabilităților survine într-un context în care multe structuri se confruntă deja cu:
- lipsa de personal – scheme subdimensionate raportat la necesarul real;
- presiunea timpului – termene strânse pentru realizarea și raportarea activităților obligatorii, 3,5,7 și 10 zile;
- suprapunerea atribuțiilor – gestionarea simultană a cazurilor de violență domestică și a altor sarcini operative sau administrative;
- restricții privind resursele logistice – lipsa unor instrumente moderne de management al cazurilor.
Consecințele pot include niveluri ridicate de stres profesional, instalarea sindromului de burnout, scăderea motivației și chiar riscul diminuării capacității operaționale a instituției.
Pentru a asigura un echilibru funcțional și un mediu organizațional sănătos, se impun câteva direcții de acțiune:
- Diagnoza organizațională – evaluarea nivelului de solicitare psihică și a riscurilor de burnout, prin implicarea unor specialiști în psihologie și sociologie.
- Analiza sarcinilor de serviciu – identificarea gradului de încărcare pe lucrător, verificarea concordanței dintre fișa postului și realitatea operațională, precum și recalibrarea atribuțiilor.
- Eficientizarea procedurilor – reducerea birocrației prin simplificarea fluxurilor de lucru, eliminarea activităților redundante și redistribuirea sarcinilor către alte structuri acolo unde este posibil. există moduri de lucru diferențiate între Ipj-uri. unii șefi de unități au implementat prin acte administrative interne, proceduri de sistem care exced procedurilor legale instituite, în mod unitar, la nivel național. acest mod de lucru heirupist, nu face altceva decât să aducă un plus de birocrație pe polițiștii care și așa nu mai reușesc să își îndeplinească toate sarcinile de serviciu în interiorul intervalului orar în care se află în serviciu.
- Înființarea la nivelul subunităților mari (de ex poliții municipale și reședință de județ) a unor structuri cu personal care să gestioneze exclusiv problematica violenței domestice
- Măsuri de sprijin psihologic și profesional – consiliere, instruire și sprijin logistic, pentru a preveni degradarea stării de sănătate a personalului și pentru a menține capacitatea operațională.
Gestionarea fenomenului violenței domestice rămâne o prioritate majoră pentru structurile de ordine publică, sarcini care au fost plasate pe umerii polițiștilor din structurile poliției de proximitate, structură care și anterior acestor modificări, era mult subdimensionată pentru varietatea de activități date în competență.
Orice suplimentare de sarcini de serviciu trebuie corelată cu asigurarea unor resurse umane, materiale și logistice adecvate, dublate de proceduri de sistem eficiente, cu o componentă birocratică minimală. Lipsa unor măsuri de adaptare la noul context riscă să genereze disfuncționalități sistemice, afectând atât calitatea activităților presupuse de supravegherea electronică, a intervențiilor polițienești, cât și sănătatea personalului implicat.
O abordare echilibrată, bazată pe diagnoză, analiză obiectivă și măsuri concrete de sprijin, reprezintă cheia pentru menținerea eficienței și a rezilienței organizaționale în fața unei problematici tot mai complexe. Această problematică reclamă măsuri urgente, altminteri, ne vom trezi în situația în care structuri întregi din Poliția Română vor fi în incapacitate operativă pe fondul intrării personalului în burnout accentuat.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL.
