DGA – la loc comanda. Decizie ICCJ

Azi, 16 iunie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a admis recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Alba Iulia, cu privire la competențele polițiștilor judiciari din cadrul Direcției Generale Anticorupție (DGA). Decizia stabilește, cu caracter obligatoriu, limite stricte, restrictive, privind atribuțiile acestora în desfășurarea actelor de urmărire penală.

Potrivit hotărârii ÎCCJ, lucrătorii DGA pot efectua acte de cercetare penală doar în cauzele ce vizează infracțiuni comise de angajați ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI) — adică polițiști, jandarmi sau pompieri — în condițiile prevăzute de art. 1 alin. (2) din OUG nr. 120/2005. Astfel, ofițerii DGA nu mai pot fi delegați de procurorii Direcției Naționale Anticorupție, să desfășoare activități de cercetare penală în dosare care privesc alte categorii de persoane sau de funcționari publici care activează în alte instituții din afara MAI.

Această decizie vine în contradicție cu practica judiciară proprie a ICCJ, în urmă cu cinci ani aceeași instanță supremă respinsese obiecții similare formulate de avocații unor suspecți cercetați în dosare penale de corupție. Atunci, ofițerii DGA erau utilizați tocmai datorită nivelului lor înalt de profesionalism și a capabilităților tehnice, mai ales în perchezițiile informatice complexe.

Odată cu noua interpretare, numeroase dosare de corupție instrumentate de DGA, care vizează alte persoane decât personalul propriu al MAI riscă să să nu vadă sala de judecată niciodată, actele procesuale realizate de ofițerii DGA  vor fi considerate nule și cel mai probabil vor fi eliminate din probatoriul administrat.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare, Direcția Generală Anticorupție este structura specializată a MAI în prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului ministerului. Aceasta funcționează sub autoritatea directă a ministrului de Interne, dar este coordonată de un secretar de stat, numit politic, care nu are experiență profesională în domeniul specific de activitate al DGA ale cărei obiectivele generale sunt împărțite pe trei linii de activitate, respectiv prevenire, investigații și cercetare penală.

Deprofesionalizarea Direcției Generale Anticorupție nu este un fenomen nou. Aceasta a început încă din aprilie 2021, când, la comanda politică, secretarul de stat Bogdan Despescu, a modificat fișa postului pentru funcția de director general al DGA. Scopul acestei ,,ajustări” a fost adaptarea condițiilor de ocupare a postului pentru a permite împuternicirea pe funcția de director general al DGA a inginerului Liviu Vasilescu.

Vasilescu a fost împuternicit în funcția de director general al DGA ca o formă de recompensă politică, după ce, în contextul crizei publice declanșate de înmormântarea interlopului Emi Pian, și-a asumat toate gafele instituționale și a demisionat din funcția de inspector general al Poliției Române.

Această decizie, cu evidente conotații politice, a deschis drumul unei serii de compromisuri structurale și profesionale, culminând cu actuala situație în care direcția este condusă de persoane fără experiență reală în prevenirea și combaterea corupției. În locul specializării și profesionalismului, DGA a devenit victima unui management improvizat, dependent de influențe politice și de decizii manageriale, cel puțin discutabile.

Recent, secretarul de stat care coordonează instituția a modificat fișele postului pentru lucrătorii din structurile județene, impunând implicarea acestora în toate cele trei linii de activitate, indiferent de specializarea inițială. Această uniformizare a atribuțiilor a fost implementată fără o evaluare a competențelor individuale și fără a urmări dezvoltarea profesională pe o anumită linie de muncă.

Consecința? Vulnerabilizarea gravă a personalului de pe linia de investigații, adică acei lucrători care obțin mijloace de probă prin metode speciale de supraveghere sau cercetare și efectuează teste de integritate. Utilizarea acestor polițiști în activități de cercetare penală, le-a afectat grav capacitatea operativă specială, deoarece au devenit cunoscuți în mediul infracțional.

Până la această decizie a ÎCCJ, lucrătorii DGA desfășurau activități de urmărire penală inclusiv în cauze din afara sferei MAI, în baza ordonanțelor de delegare emise de procurorii DNA. Odată cu restrângerea competențelor, activitatea acestora va fi limitată exclusiv la cazurile ce implică personal MAI, iar cauzele aflate în carcetare vor fi trimise procurorilor DNA pentru continuarea cercetărilor. Sutele de dosare penale aflate în cercetare până azi la DGA, care are structuri județene cu zeci de polițiști, vor ajunge la structurile județene ale DNA care au 2 sau 3 procurori.

Această reducere de competență, coroborată cu reorganizarea internă neadaptată realităților operative, riscă să anuleze rezultatele obținute până în prezent. Activitatea Direcției Generale Anticorupție în afara MAI devine, practic, inexistentă, iar polițiștii specializați în investigații rămân expuși și lipsiți de eficiență.

În concluzie, decizia ÎCCJ, combinată cu modificările de ordin administrativ din interiorul DGA, pare să indice o regresie semnificativă în lupta anticorupție, cel puțin în ceea ce privește activitatea investigativă care vizează instituții sau structuri din afara Ministerului Afacerilor  Interne. Practic, „s-a tras pătura pe țambalul luptei anticorupție”, iar efectele nu vor întârzia să apară.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului EUROPOL