Un nou demers pentru transferul poliției judiciare

După cum v-am informat anterior, reprezentanții Sindicatului EUROPOL au avut o întâlnire de lucru cu ministrul justiției în cursul anului 2021 cu privire la structurile poliției judiciare și cum sunt organizate la acest moment în interiorul Ministerului Afacerilor Interne. Discuțiile au fost derulate având la bază obiectivele prevăzute în Programul de guvernare în cadrul căruia Ministerul Justiției și-a asumat inclusiv eficientizarea activității de urmărire penală prin crearea unor condiții care să permită o colaborare mai strânsă între polițist și procuror, dar și eliminarea vulnerabilităților existente cu privire la imixtiunea unor terți în actele de urmărire penală. (VEZI COMUNICAT)

Astfel, în continuarea acestui demers, în cursul zilei de ieri,  Ministerul Justiției a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre privind aprobarea Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022 – 2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia, obiectivul urmărit fiind acela de garantare a independenței justiției, consolidarea structurală a sistemului judiciar, astfel încât procedurile interne de lucru să fie accelerate, actul de judecată să se fluidizeze prin scurtarea termenelor de judecată, iar calitatea actului de justiţie să crească.

Prin implementarea strategiei se urmărește inclusiv îmbunătățirea calitativă și cantitativă a resurselor umane existente la nivelul sistemului judiciar printr-o formare profesională adaptată nevoilor tuturor categoriilor de personal și, respectiv, printr-o politică de ajustare a numărului de personal la volumul de muncă, în acest sens fiind identificate inclusiv argumente referitoare la transferul poliției judiciare în cadrul unităților de parchet.
Argumente referitoare la transferul poliției judiciare
Importanța acestui demers subliniată de prevederile art. 131 alin. 3 din Constituția României, conform căruia ”Parchetele (…) conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii”, astfel, având în vedere că este singura prevedere constituțională care face referire la poliția judiciară, situând-o la articolul referitor la „Rolul Ministerului Public”, conform Strategiei de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2022 – 2025 și a Planului de acțiune aferent acesteia, este predictibilă dorința legiuitorului constituțional de a plasa acest organ judiciar mai degrabă la autoritatea judecătorească decât la cea executivă.

Un alt argument este reprezentat de art. 3 din Codul de procedură penală, care statuează faptul că funcția de urmărire penală revine organelor de urmărire penală, respectiv parchetelor și poliției judiciare, în același sens pronunțându-se și Curtea Constituțională prin Decizia nr. 51/2016 interpretând dispozițiile art. 142-143 din Codul de procedură penală, în sensul că toată activitatea de interceptare a convorbirilor telefonice și a celorlalte comunicații, supravegherea operativă și alte metode de speciale de cercetare sunt mijloace de probă și pot fi administrate doar de procuror sau de ofițerii poliției judiciare.

Salutăm demersul Ministerului Justiției, întrucât atuul unei astfel de modificări structurale a poliției judiciare poate să aducă un beneficiu financiar pentru polițiștii care urmăresc să fie preluați de către unitățile de parchet, asta în contextul în care un coleg care este detașat la DNA sau DIICOT primește de 3 ori salariul pe care l-ar fi avut ca polițist, de aproximativ 10-12.000 lei, precum și condiții decente de muncă (sedii și tot ce ține de baza logistică).

În contrapartidă, inițiativa Ministerului Justiției readuce în prim-plan mai multe aspecte de ordin financiar și profesional pe care fiecare polițist va trebui să le analizeze:

  • În prezent, polițiștii judiciariști din cadrul MAI beneficiază de un spor de suprasolicitare neuropsihică în procent de 10% care pentru un agent poate însemna maximum 180 lei, în timp ce de acest spor beneficiază o serie de șefi care nu au nicio tangență cu activitatea de urmărire penală, nu au avut în lucru niciun dosar și nu au efectuat propriu-zis acte de urmărire penală, completându-și veniturile într-o formă oarecum frauduloasă deoarece procentul de 10% raportat la salariul lor de funcție poate însemna și 400-500 lei;
  • În anul 2020 coaliția de guvernare a hotărât că poliţiştii din structurile de poliţie judiciară să aibă aceleaşi incompatibilităţi ca şi magistraţii, deşi dacă ne raportăm la salarizare, noi ne aflăm undeva pe la un sfert din salariul unui magistrat, îngrădind astfel dreptul polițiștilor la muncă și la un trai decent, prin faptul că a fost emisă OUG nr. 20/2020 care a fost modificat  art. 2 alin. (4) din Legea 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, astfel: “Calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.”;
  • Astăzi avem de a face cu o dublă subordonare, procuror/șefi profesionali,  în baza căreia polițiștii sunt puși în situația vulnerabilă prin care procurorul le solicită să îndeplinească activități în dosarele penale, cu termene clare, fără să îi intereseze de celelalte sarcini specifice de poliție, iar șefii profesionali utilizează personalul structurilor de poliție judiciară în diferite alte activități date în competența Poliției Române, fără să țină cont de activitățile de urmărire penale stabilite de procuror, iar în final, dacă polițistul refuză îndeplinirea unor sarcini sau întârzie în executarea lor, indiferent dacă sunt cele din activitatea de urmărire penală sau din cele specifice muncii de poliție, ajunge să fie cercetat disciplinar de șefii profesionali sau sancționat cu amendă judiciară de procuror;
  • Un procent de 85% din polițiștii care fac parte din structurile poliției judiciare, lucrează oficial de luni până vineri de la 08-16, iar „la negru”, sunt determinați să se prezinte la toate evenimentele din afara orelor de program, fără însă a fi plătiți pentru perioada în care se află la dispoziția instituției;
  • Nu se face o diferențiere în privința volumului de muncă al polițiștilor care lucrează în dosare penale, în condițiile în care unii au 10 dosare tot anul iar peste alții pică fișetul cu sute de dosare penale pe care le au în lucru.

În măsura în care vom obține informații cu privire la parcursul acestui proiect de act normativ vă vom comunica în timp util.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL HOTĂRÂRII!

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

Sindicatul EUROPOL: Un nou demers pentru transferul poliției judiciare

Distribuie

4 răspunsuri

  1. Ca și polițist de penitenciar, ma pot transfera intr o astfel de structura? Asta ca tot aparținem de MJ

  2. Sunt nenorociți legiuitori , îi doare în cot ! Nu vor face nimic ! Să refuze toți polițiștii să mai facă muncă de judiciar ! Să facă procurori tot vă au 10 salarii de polițist !

  3. Dlor colegi dincolo de mirajul UNEI POSIBILE MARIRI SALARIALE MIRACULOASE nu exista si nu aveti argumente palpabile pt a sustine trecerea POLITIEI judiciare la caruta Parchetului. Daca ati di corecti pana la capat ati afla si mentiona ca cei detasati toti pe spranceana asta apropo de corectitudinra pe care o invocati sunt pur si simplu la CHEREMUL PROCURORULUI caruia nu i fac cafeaua si panatofii, in rest le fac toata munca. Asa ne vedem noi RESPECTATI? Schimbam seful cu un STAPAN. Si unde scrie ca vor primii bani atat de multi. Cat au fost cativa au fost bani. Cand vor fi f multi va garantez ca vor fi probleme. Apoi daca POLITOA nu va mai avea partra judiciara,, politia va fi ce e DRI ul acum care nu poate face urmarire penala. Am rezerve serioase ca un sef adica cei pe care nu i suportati in masa nu de la caz la caz cum ar fi corect, isi permite sa treaca acum peste procuror si abuzeaza de politistul judiciarist fie de BIC fie de Economic.
    Cred ca evaluarea dvs are lipsuri si este subiectiva
    Repet dincolo de un O SA AVEM 12000 DE LEI negarantati de nimeni, nu aveti argumente. TINETI LA POLITIE NU O MAI ATACATI NON STOP cu idei nefundamentate. Multumesc.

Dă-i un răspuns lui nusr Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată.