Comisiile parlamentare din  Senat s- au reunit azi în  ședință unde au fost prezentate amendamentele la proiectul de Lege L4/2023 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Așa cum v-am informat și ieri, au fost  admise amendamente strict conform modificărilor decise in coaliția de guvernare. Amendamentul USR de includere a pensiilor militare in sistemul unitar de pensii publice, a fost respins.

Care sunt modificările admise:

  1. Pensiile militare nu se taie si nu trec pe contributivitate;
  2. Se modifica si completează doar art. 28 pe care îl prezentăm mai jos, susținut de coaliția de guvernare: ”baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie…” ;
  3. La art. 28 s-au adăugat prin amendamente la proiectul de lege 5 sporuri care nu se iau in considerare la calculul pensiei militare: 4 sunt date de sporurile COVID19 din pandemie, iar unul se refera la decontarea  serviciilor turistice;
  4. Se introduce impozitarea “progresiva” care va avea 3 praguri:
  • pensia până în 2000 lei  nu se impozitează;
  • pensia între 2000 si 6789 lei (câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea BASS) se impozitează cu 10%;
  • pensia care depășește 6789 lei se impozitează cu 15% în loc de 10% (prin modificarea Codului Fiscal).

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

Sindicatul EUROPOL: Senatul admite amendamentele privind pensiile militare

Distribuie

19 răspunsuri

  1. Ati scris că se modifica baza de calcul de la 6 luni la 12 luni alese din ultimii 5 ani de activitate.Pt cei ieșiți deja la pensie se va recalcula sau este doar pt cei care ies de acum înainte la pensie.Si încă ceva impozitarea de 15 % pt cei care depășesc salariul mediu brut(6789) se aplica la brut sau la net.Multumesc !

  2. Impozitarea cu 15% nu este în concordanta cu contractul de prestări servicii pe care l-am semnat la angajare.
    Vor fi iar procese!

  3. Vă salut. E prea frumos ca să fie adevărat, dar despre vârsta de pensionare nu știți nimic, se mărește sau nu? Mulțumesc

  4. Atunci ar trebui eliminată și Ordonanta 59 care lngradeste multe drepturi:meritul militar, creșterea pensiilor deodată cu soldele celor activi(magistrații de ce beneficiază de acest lucru?),etc.

  5. Aloooo.. Păi suntem normali la….. 1.Care sporuri Covid 19 au fost luate în calcul la pensie…. Dați-ne un singur exemplu… Dacă există…. 2. Care servicii
    turistice au fost luate în calcul la pensie…. Dați-ne un singur exemplu….. Vreun chestor ceva… Că nu există în istoria Poliție Române, de la înființarea Miliției din 29.ianuarie 1949 și până în prezent…. RUSINE

  6. Nimic despre inechități!… Să se aleagă praful și pulberea de toți!

    La civili se fac eforturi pentru rezolvarea inechităților iar la noi se fac eforturi să se adâncească discrepanțele!

    Poate ne salvează CE!

  7. Bună ziua. Aveți idee ce se întâmplă cu plafonarea prevazuta de OG. 59 la calculul pensiei? Se menține în continuare sau noua reglementare privind impozitarea progresiva o înlătură. Actualmente sunt doua categorii de pensionari militari : o categorie cărora pensia neta reprezinta venituri brute neplafonate și o alta categorie care sunt plafonati ( concret pensiile difera substanțial ). Noua lege invoca ca la stabilirea pensiei se i-au veniturile brute și se impozitează progresiv : 0 % – până la 2000, 10% -6789, 15%- peste. Mai este aplicabila plafonarea?. Da sau nu. Dacă da exista o problema pentru ca la aceasi situație pensiile nete difera . Mulțumesc.

  8. Deci ne taie pensiile! Am ajuns sa ne multumim daca ramane macar asa, cu taierie astea, sa nu fie mai rau! Halal tara! De 2 lei! Imi este scarba de natia asta de cacat! Cu cata ura vorbesc ziaristii asta de pensiile militare!

  9. Cineva nu vrea să rezolve problema pensiilor. Le-au amestecat pe toate (justiție, mapn, mai, etc) intenționat. Cum au fost calculate aceste pensii dacă sunt toate speciale dar la unii au rezultat 2500 de lei iar la alții 98000 de lei? Magistrații sunt niște golani. Magistrații le-au fluturat mandatele de arestare pe la nas politicienilor și s-au trezit cu sporuri de oligofreni în statele de plată.

  10. Magistrați și militari

    Între magistrați și militari n-ar trebui să existe competiție. Cum n-ar trebui să revenim invariabil la „capra vecinului”. Instanțele, la fel ca Armata sau Poliția, sunt instituții fundamentale pentru o societate care dorește să funcționeze armonios.

    Cu toate acestea, într-un „Memoriu al magistraților pensionari”, adresat Camerei Deputaților (detalii aici), militarii sunt nominalizați ca beneficiind de un tratament preferențial din partea Legislativului. Culmea tupeului în România: judecătorii și procurorii să acuze Statul că are simpatii speciale față de militari!

    Între magistrați și militari trebuia să existe egalitate în raport cu Statul. Pentru că toți, inclusiv Statul, se subordonează Legii.

    În opoziție cu militarii, magistrații sunt legea. De la Curtea Constituțională (CCR) la Judecătoria din Dorohoi justiția se înfăptuiește oricum, mai puțin „în numele legii”.

    Zeci de ani magistrații au acceptat privilegiile, acordate de un Stat mărinimos cu instrumentele sale coercitive. De foarte multe ori justiția s-a realizat în funcție de interese și convingerile magistraților sau a politicienilor. S-a ajuns până în situația, total absurdă, ca CCR să declare sacrosante pensiile magistraților.

    Un singur exemplu, din sutele care demonstrează sprijinul acordat Statului de către magistrați, tocmai în detrimentul militarilor.

    Ordinul „Meritul militar”, a fost instituit prin Decretul 211 din 1954 ca o recunoaștere a loialității față de Patrie și Armată. Simbolic, printr-o decorație acordată în activitate. Financiar, printr-un spor acordat pensiei militare de serviciu.

    Într-o complicitate, care respectă regula, Instanțele au considerat legală eliminarea unui drept al militarilor în rezervă, pentru a nu obliga Statul la plăți suplimentare. La fel cum au anulat și sporul pentru contribuția la pensia suplimentară.

    În astfel de spețe, Instanțele nici măcar nu se mai obosesc să citească cererile militarilor. Pur și simplu le resping prin decizii „copy-paste” din dosare similare.

    „Meritul judiciar” mai egal decât „Meritul militar”
    Între magistrați și militari există foarte puține similarități. Nici nu poate fi vorba de comparație. Este trist, dar nu surprinde ignoranța magistraților când aleg să se compare cu militarii. Nu există niciun palier al confruntării drepturilor și responsabilităților dintre magistrați și militari care să justifice încercarea acestora.

    Așa cum subliniam (aici) militarii au interzise sau restrânse aproape jumătate din drepturile și libertățile constituționale. Cum ar putea exista un termen de comparație cu magistrații? Chiar dacă aceștia au copiat permanent drepturile militarilor.

    Magistrații beneficiază și ei de recunoașterea loialității, printr-o decorație similară Ordinului „Meritul militar”. Sistemul își fidelizează instrumentele.

    Ordinul și medalia „Meritul judiciar” (clasele a III-a, a II-a şi I) au fost instituite prin Legea 142/ 1997. Aceeași lege prevede și reducerea impozitului pe venit a magistraților, cu 30%, 40% şi, respectiv, 50%, de la data acordării. Un spor financiar care se răsfrânge și asupra bazei de calcul a pensiei. Cu atât mai mult în viitor, dacă Parlamentul va decide plafonarea acesteia la salariul net dintr-o perioadă de referință.

    De remarcat că, în anul 2004, Legea 303 privind statutul judecătorilor și procurorilor, introduce „Diploma meritul judiciar”. Nu există nicio referire privind anularea sau renunțarea la ordin și medalie.

    Nu există similarități între magistrați și militari.

    Chiar dacă ambele categorii socio-profesionale își reclama rădăcinile încă din vremurile în care societatea era organizată tribal. Aceasta este cam singura asemănare. Eventual, mai putem adăuga, în sprijinul magistraților, și faptul că funcția de judecător (sau procuror) „este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată”. Teoretic doar, practic mulți au partidul sau Serviciile in inimă.

    Pe mai departe, sunt atât de diferiți, magistrații și militarii, încât orice apropiere este în detrimentul ostașilor.

    Pensiile nesimțite și nesimțiții pensiilor de serviciu
    Argumentul suprem al magistraților, pentru pensia de serviciu, este independența justiției.

    Niciodată justiția română nu a fost independentă înainte de 24 iulie 1997? Pentru că asta este data de la care au luat „naștere” pensiile de serviciu ale magistraților, prin modificările produse de Legea 142/ 1997 la Legea 92/ 1992 pentru organizarea judecătorească.

    Constituția actuală nu este foarte diferită de prima Constituție a României Mari, cea din 1923. Capitolul „despre puterea judecătorească” asigura mai multă coerență în aplicarea legii decât o face prezenta Lege Fundamentală. Cu toate acestea, nimeni nu s-a gândit să acorde privilegii judecătorilor.

    Pensiile militare de stat au fost stabilite de Cuza în anul 1864. Cu o jumătate de secol anterior înființări sistemului de pensii civile. În aproape 150 de ani nimeni nu s-a gândit să atace contractul pe care militarii îl au cu poporul. Unul care cuprinde un pachet de obligații și responsabilități ale părților. Nimeni, cu excepția PDL (ascuns astăzi sub sigla PNL) în 2010 și a Uniunii Sabotați România / USR in actuala legislatură.

    Un militar este obligat să parcurgă o carieră și un număr bine definit de ani pentru a beneficia de „pensie militară de serviciu”. Regula nu se respectă în cazul magistraților.

    Conceptul de „pensie de serviciu” pentru judecători și procurori a fost introdus de un fost președinte PNL, Valeriu Stoica. Ulterior a fost extins și către personalul auxiliar din instanțe.

    Cele 180.000 de pensii militare ale rezerviștilor din SNAp ating o medie de 4.500 lei. Medie ridicată tocmai de… magistrații militari. Niște căpușe care exploatează slăbiciunile sistemului.

    Eliminarea „magistraților militari” de pe statele de plată ale Caselor sectoriale de pensii ar apropia media remunerației rezerviștilor militari de cea a pensiilor civile. Mai mult, ar crește peste pragul de 20.000 lei media pensiilor magistraților.

    (In)justiția instanțelor din România
    De foarte multe ori am adus în discuție corupția din Armată. Fenomenul riscă să ajungă endemic, dacă nu se intervine agresiv și sistemic. Totuși, în comparație cu situația din Instanțe și Parchete, Armata încă poate fi model instituțional pozitiv.

    Corupția și abuzurile sunt (deocamdată) excepții în Armată. În justiție excepții sunt situațiile în care legea prevalează intereselor sau nu este abuzată de magistrați.

    La originea situației în care ne aflăm se află politicienii. Aserțiunea este dincolo de orice polemică. Cu toate acestea, fără concursul generos al „magistraților”, politicienii nu ar fi reușit să aducă țara în pragul dezastrului.

    Clamăm deseori necesitatea asanării societății românești, de partidele politice care s-au transformat în clanuri mafiote. Nu s-ar fi ajuns aici dacă instanțele din România n-ar fi deschis drumul.

    Sistemul românesc de justiție este definiția și cauza putregaiului care controlează societatea românească. Conflictul de interese, traficul de influență, abuzul în serviciu, șantajul instituțional etc… Sunt doar câteva fapte penale dintr-o paletă care cuprinde cam toate infracțiunile de corupție și de serviciu.

    România ocupă primul loc într-un clasament global al proceselor prin care se reclamă încălcarea drepturilor omului. Avem cele mai multe condamnări la CEDO, după Rusia, Turcia și… „slava Ukraini”. Cam asta este compania de care ne „bucurăm”, exclusiv din cauza „magistraților” români.

    Evaluarea situației României la CEDO este doar vârful icebergului. Acolo ajung doar cauzele celor suficient de perseverenți și tenace. În spatele fiecărei reclamații adresată CEDO sunt alte zeci de situații în care cetățenii renunță, dezgustați, să-și mai apere drepturile.

    Să amintim nerușinarea celor care au introdus, subtil și mizerabil, procurorii sub umbrela care îi protejează pe judecători? Asta deși „procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului … controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției”. Sunt subordonați politic, pentru cei care pretind că nu înțeleg textul Constituției.

    Între magistrați și militari nu există egalitate
    Între magistrați și militari nu poate exista egalitate. Primii decid, fără să fie responsabili, asupra modului în care sunt respectate libertățile cetățenilor. Erorile judiciare produc tragedii și amputează vieți sau destine. Ceilalți, militarii, au jurat să-și sacrifice propria viață pentru a apăra tocmai libertățile cetățenilor. Pentru militari erorile se plătesc cu propria viață.

    Magistrații au acceptat mita sistemului și s-au bucurat de drepturi și remunerații indecente. Astăzi își lărgesc sfera infracțiunilor adăugând șantajul celor menționate anterior.

    Consiliul Superior al Magistraturii cere ca pensia de serviciu să rămână la 80% din indemnizația de încadrare brută lunară şi sporuri. Instituția avertizează că schimbările la legea pensiilor speciale ar putea duce la pensionarea magistraților (detalii aici).

    Așa, și? Cu sau fără magistrați justiția în România va fi aceeași: o loterie.

    Indiferent care sunt argumentele legale, fără niciun fel de respect față de jurisprudență sau măcar deciziile aceleași Instanțe, șansele unui verdict corect sunt mai mari la „loz în plic”. Rămâne, însă, tupeul fără margini al magistraților.

    E suficient să lecturați cele două epistole. Veți înțelege de ce justiția din România este orice, mai puțin garantul aplicării legii. Rapace, incompetenți, profund atinși de viciul politicii și al corupției, lipsiți de principii și bun simț… ăștia sunt magistrații României.

    Sigur, există și excepții. Încă mai avem judecători și procurori dispuși să-și riște cariera și liniștea pentru a-și respecta jurământul și statutul pe care societatea îl conferă magistraților. Din păcate, atât de puțini și atât de marginalizați încât abia dacă se mai zăresc.

    Între magistrați și militari nu există solidaritate, cum nu există colaborare sau obiective comune. Justiția din România este un cadavru în descompunere, Armata este doar temporar și selectiv lovită de plaga corupției.

    Militarii își vor apăra Țara indiferent cât de mult își bat joc societatea și politicienii de ei. Magistrații își apără doar portofelul, într-un dispreț profund față de principii sau drepturile legitime ale celorlalți români.

  11. Cum compensează Statul Român interzicerea sau restrângerea unor drepturi şi libertăţi fundamentale pentru militarii activi prevăzute în Constituţia României ?

    Dreptul la muncă

    Constituţia României: Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Libertatea economică: Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.

    Statutul cadrelor militare: Cadrelor militare în activitate le este interzis:

    a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

    b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale;

    Sunt situaţii frecvente în care, din cauza deselor schimbări de garnizoană pe care le fac militarii în evoluţia în carieră, ei rămân unicii întreţinători ai familiei, singurii care câştigă venituri. însă posibilitatea de a presta activităţi lucrative suplimentare este restricţionată, în condiţiile prevăzute de statut.

    Dreptul de asociere

    Constituţia României: Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.

    Statutul cadrelor militare: art. 28 lit. a: militarilor le este INTERZIS să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori să desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice; iar la art. 29 lit. c sunt interzise constituirea în forme de asociere cu caracter sindical ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei.

    Dreptul la grevă

    Constituţia României: Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.

    Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. c) Militarilor le este INTERZIS să declare sau să participe la grevă.

    Cu alte cuvinte, faţă de aceste interdicţii, singura formă de protecţie a militarilor în faţa unor situaţii de tratament injust cu privire la drepturile care se cuvin oricărui salariat este doar cadrul legal asigurat de statutul cadrelor militare. Militarii nu pot apela la forme de organizare sindicală pentru apărarea drepturilor lor şi nici nu pot întrerupe activitatea în nicio situaţie, aşa cum o pot face celelalte categorii profesionale .

    Dreptul de a fi ales

    Constituţia României: Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară.

    Statutul cadrelor militare: (art. 28 lit. b) Militarilor le este INTERZIS să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României.

    Libertatea întrunirilor

    Constituţia României: Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere.

    Statutul cadrelor militare: Art. 29 lit. g: participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este INTERZISĂ.

    Libera circulaţie

    Constituţia României: Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat.

    Statutul cadrelor militare: art. 29 lit h: cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

    Deplasarea militarilor este restricţionată nu doar pentru străinătate, ci şi pe teritoriul naţional, prin regulamentele aplicate, în care sunt prevăzute proceduri de avizare a „părăsirii garnizoanei”, chiar dacă aceste deplasări se fac în timpul liber, în interes personal.

    Libertatea de exprimare

    Constituţia României: Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.

    Statutul cadrelor militare: (art. 29 lit a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului. De asemenea, interacţiunea militarilor activi cu mass-media este posibilă doar cu respectarea unor proceduri prevăzute de reglementările interne în acest domeniu.

    În plus:

    Constituţia României: Munca forţată este interzisă. Dar nu constituie muncă forţată activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare.

    Cu alte cuvinte, militarii se află la dispoziţie 24 de ore din 24. Ei pot fi chemaţi oricând de la domiciliu sau din timpul liber pentru îndeplinirea sarcinilor şi misiunilor încredinţate, pot fi solicitaţi să intervină în sprijinul autorităţilor locale şi centrale pentru limitarea efectelor calamităţilor naturale sau vremii nefavorabile, sunt dislocaţi pe perioade lungi în poligoane şi facilităţi de pregătire şi instruire, fără a primi drepturi salariale suplimentare şi fără posibilitatea de a refuza aceste sarcini. De altfel, refuzul de a executa un ordin legal, precum şi insubordonarea reprezintă pentru militari infracţiuni pedepsite de Codul Penal.

    Dacă răspunsul dvs ar fi ” printr-o salarizare corespunzătoare ” atunci uitați-vă la Legea salarizării 153 și vedeți ce indici au cei din sistemul de apărare !
    Cel mai mare grad și funcție din armată are indicele de salarizare ( 4,35) cât o secretară de municipiu , cât un păpușar, cât un medic stagiar etc .
    Și atunci despre ce vorbim ??? !!!

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută

Platforma noastră utilizează cookies strict necesare. Acestea sunt esențiale pentru funcționarea platformei și nu pot fi dezactivate în sistemele noastre.