În data de 23 aprilie 2021, începând cu ora 09:00 la sediul Ministerului Afacerilor Interne a fost organizată ședința de dialog social care s-a desfășurat în sistem videoconferință, având în vedere necesitatea respectării măsurilor de distanțare pentru prevenirea răspândirii virusului COVID-19, pe ordinea de zi aflându-se trei proiecte de acte normative, după cum urmează:
I. Proiectul de Lege privind stabilirea cadrului organizatoric în scopul operaționalizării la nivel național a Sistemului de intrare/ieșire și a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile;
Reprezentanții MAI au menționat că prin intermediul acestui act normativ se creează efectiv cadrul pentru aplicarea următoarelor regulamente:
a) Regulamentul (UE) 2017/2226 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 noiembrie 2017 de instituire a Sistemului de intrare/ieșire (EES) pentru înregistrarea datelor de intrare și de ieșire și a datelor referitoare la refuzul intrării ale resortisanților țărilor terțe care trec frontierele externe ale statelor membre, de stabilire a condițiilor de acces la EES în scopul aplicării legii și de modificare a Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen și a Regulamentelor (CE) nr. 767/2008 și (UE) nr. 1077/2011;
b) Regulamentul (UE) 2018/1240 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 septembrie 2018 de instituire a Sistemului european de informații și de autorizare privind călătoriile (ETIAS) și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1077/2011, (UE) nr. 515/2014, (UE) 2016/399, (UE) 2016/1624 și (UE) 2017/2226.
Rolul EES este acela de a contribui la combaterea migrației neregulamentare prin punerea la dispoziție a unui sistem care calculează durata de ședere autorizată în cazul fiecărui călător, astfel că la intrarea în țară, permite calcularea rapidă și precisă a numărului de zile rămase din numărul maxim de 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile, în cazul călătorilor care au vizitat frecvent spațiul Schengen, iar la ieșire permite să se verifice dacă durata de ședere autorizată a fost respectată de către călător.
De asemenea, sistemul EES permite identificarea tuturor persoanelor care ar putea să nu îndeplinească ori să nu mai îndeplinească din varii motive condițiile de intrare sau de ședere pe teritoriul statelor membre, fiind vorba în special de persoanele găsite fără documente de călătorie sau alte mijloace de identificare la momentul verificărilor efectuate în teritoriu, având rolul de obținerea unei imagini exacte a fluxurilor de călători la frontierele externe și de calculare a numărului de persoane care depășesc termenul legal de ședere.
În ceea ce privește sistemul ETIAS, acesta va sprijini obiectivele Sistemului de Informaţii Schengen (SIS) referitoare la alertele privind resortisanţii ţărilor terţe cărora li s-a refuzat intrarea şi şederea, privind persoanele căutate în vederea arestării, predării sau extrădării, privind persoanele dispărute, persoanele căutate în vederea participării la o procedură judiciară, precum şi privind persoanele supuse unor controale discrete sau controale specifice la frontieră.
Conform expunerii de motive, sistemul va fi gestionat de către Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (FRONTEX), în strânsă colaborare cu autoritățile competente ale statelor membre și cu Europol, fiecare stat membru având obligația de a institui o unitate națională a ETIAS.
Este lesne de înțeles că urmarea implementării acestui proiect de act normativ, va crea noi atribuții în sarcina polițiștilor, motiv pentru care atât reprezentantul Sindicatului Europol cât și cei ai celorlalte organizații sindicale au solicitat lămuriri cu privire la numărul de polițiști alocat pentru operaționalizarea unității naționale ETIAS, secretarul de stat Aurelian Păduraru precizând că la acest moment a fost luat în calcul un număr de aproximativ 120 de funcții.
II. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea articolului 36 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;
Conform noilor reglementări, polițistul este îndreptățit să conducă o persoană la sediul poliției atunci când:
a) nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
c) prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
La acest moment legea prevede că verificarea persoanei conduse la sediul poliției, stabilirea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale față de aceasta se realizează de îndată, iar după parcurgerea acestor etape polițistul este obligat să-i permită persoanei în cauză să părăsească sediul unității de poliție de îndată.
Întrucât în cadrul acestor prevederi nu este specificată o perioadă determinată a măsurii de conducere la sediul poliției, reprezentanții MAI au propus operarea unor intervenții legislative în acest sens, astfel încât să existe un mod unitar de lucru în rândul polițiștilor.
Conform proiectului inițiat de specialiștii MAI, în situația conducerii unei persoane la sediul unității de poliție, verificarea situației de fapt și dispunerea măsurilor legale față de aceasta să se efectueze de îndată dar fără să se depășească 8 ore de la momentul inițierii deplasării, termen care, în situații în care identitatea persoanei nu a putut fi stabilită în 8 ore, se va prelungi cu perioada de timp necesară, fără a se depăși 12 ore de la momentul inițierii deplasării.
Cu privire la aceste aspecte, am menționat că în practică se pot ivi situații în care polițiștii depistează persoane cu identitate necunoscută (PIN), cu dizabilități sau deficiențe în vorbire a căror identitate sau situație nu poate fi stabilită într-un timp atât de scurt, necesitând verificări suplimentare, eventual solicitări de colaborare cu alte unități de poliție din țară în vederea stabilirii situației persoanei în cauză.
De asemenea, am subliniat faptul că în situația în care ne raportăm la măsuri administrative precum conducerea persoanelor la sediul unității de poliție, ce au ca efect restrângerea drepturilor fundamentale ale cetățenilor, MAI ar fi trebuit să ia în calcul inclusiv modificarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, dar și legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, întrucât în baza OMAI nr. 60/2010 privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice personalul din cadrul celor trei arme pot desfășura activitatea de patrulare în sistem integrat, fiind pus în postura de a aplica măsura de conducere la sediul unităților în mod diferențiat.
III. Proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.861/2018 pentru aprobarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018-2022 și a Planului național de acțiune 2018-2020 pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2018- 2022.
Conform notei de fundamentare, această strategie are ca scop reducerea impactului şi a dimensiunilor traficului de persoane la nivel naţional prin prioritizarea şi eficientizarea activităţilor în lupta împotriva acestui fenomen, fiind constituită pe cinci direcţii de acţiune:
-prevenirea traficului de persoane;
-protecţia, asistenţa şi reintegrarea socială a victimelor traficului de persoane;
-combaterea traficului de persoane;
-monitorizarea și evaluarea traficului de persoane și a implementării politicilor;
-cooperare interinstituțională și internațională.
Față de prevederile proiectului de act normativ, reprezentantul organizației noastre a subliniat faptul că este necesar ca la nivelul Guvernului să fie implementate măsuri inclusiv cu privire la îmbunătățirea situației economice, sociale și chiar educaționale, întrucât acești factori favorizează gradul de victimizare a persoanelor ce sunt traficate în scopul prostituției, muncii la negru și de ce nu, în scopul cerșetoriei de către grupurile de crimă organizată.
Totodată, am menționat că în cadrul acestei strategii nu s-a avut în vedere unul din elementele esențiale în combaterea acestui fenomen, respectiv capacitatea operațională a unităților de poliție de a răspunde și de a acționa în cazul comiterii unor astfel de infracțiuni. În acest sens am subliniat că activitatea de prevenire și combatere a traficului de persoane aflată în deplină ascensiune nu se poate realiza în parametri optimi cu un număr cuprins între 2 și 5 polițiști ce desfășoară activități pe acest segment la nivelul fiecărui județ, iar pentru acest lucru am precizat că MAI, respectiv Guvernul României va trebui să-și asume un nou Raport al Comisiei Europene care va statua că suntem încă o dată fruntași la capitolul victime ale traficului de persoane.
Din păcate am asistat și de această dată la elaborarea pompieristică a unor proiecte de acte normative care nu conțin prevederi bazate pe realitatea socială sau pe situațiile concrete care se pot ivi în activitatea curentă a polițiștilor, iar în acest context statul va trebui să-și asume efectele negative ale acestor demersuri care, din păcate, mai devreme sau mai târziu, vor fi resimțite de către cetățeni prin gradul de siguranță publică pe care reprezentanții Guvernului sunt capabili să-l ofere la acest moment.
CONSULTĂ AICI EXPUNEREA DE MOTIVE A PROIECTULUI !
CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE MODIFICARE A LEGII PRIVIND ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA POLIȚIEI ROMÂNE !
CONSULTĂ AICI EXPUNEREA DE MOTIVE A PROIECTULUI !
CONSULTĂ AICI NOTA DE FUNDAMENTARE A PROIECTULUI !
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
