Salarizare, logistică, pregătire, uniformă. Rezumatul întâlnirii cu conducerea MAI

Ieri, la sediul MAI, înainte de protestul Sindicatului EUROPOL organizat cu privire la lipsa pregătirii fizice, tactice și profesionale a polițiștilor, a avut loc o întâlnire cu reprezentanții conducerii MAI.

Ședința a fost prezidată de noul secretar de stat, Aurelian Păduraru, care a primit și mandatul de a gestiona dialogului social, participanți fiind și reprezentanți ai Direcției Generale Juridice, Direcției Generale Management Operațional, Direcției Generale Management Resurse Umane, Direcției Generale Logistice.

Poziția Sindicatului EUROPOL a fost critică cu privire la conducerea ministerului în condițiile în care ne-a fost trădată încrederea în două situații punctuale:

  1. La ultima întâlnire fizică avută cu ministrul Lucian Bode, ce a avut loc în luna ianuarie, acesta ne-a promis că vom mai avea o discuție înainte de aprobarea bugetului MAI pentru anul 2021 pentru a ne pronunța cu privire la cele mai bune soluții de repartizare a fondurilor. Nu a mai avut loc nicio întâlnire și nici nu a existat o consultare în privința bugetului.
  2. La protestul din 18 martie 2021 organizat de Sindicatul EUROPOL, prin care am vrut să atragem atenția asupra condițiilor de muncă mizere în care polițiștii își desfășoară activitatea, am avut o discuție cu secretarul de stat Bogdan Despescu și Aurelian Păduraru, invocând existența Memorandumului cu privire la modificarea legislației salarizării și ni s-a promis că se va constitui un grup de lucru care să propună cele mai bune soluții pentru salarizarea personalului. Evident, nici această promisiune nu s-a materializat și am asistat cu toții la adoptarea în Guvern a Memorandumului fără ca cineva să poată explica, așa cum ar fi fost normal, care vor fi consecințele modificării legislației salarizării.

În acest context, am acceptat întâlnirea cu scopul de a prezenta conducerii MAI probleme ce țin exclusiv de actul de voință al ministrului astfel încât să nu ni se mai invoce necesitatea schimbării legislației care ține de Parlament și de parcursul birocratic.

Astfel, punctual pentru fiecare direcție generală prezentă, am invocat următoarele probleme:

DGMO – Direcția Generală Management Operațional

  • Dezinteresul manifestat de MAI pentru stabilirea unei proceduri de intervenție în cazul bolnavilor psihic. Încă din 2012 organizațiile sindicale s-au întâlnit în felurite grupuri de lucru, au formulat propuneri, au existat diverse drafturi și cu toate acestea, nici în prezent nu se cunoaște care sunt limitele sprijinului pe care polițistul trebuie să îl ofere personalului medical.
    • Reprezentantul DGMO a susținut că din 2017 conducerea ministerului nu i-au mai lăsat să gestioneze această problematică privind stabilirea unei proceduri și a intervenit Departamentul pentru Situații de Urgență, însă nu ne poate da un răspuns cu privire la stadiul demersului. Până la finalul discuțiilor, secretarul de stat Păduraru l-a contactat pe Raed Arafat care a susținut că s-a ajuns la un blocaj în privința procedurii pentru că Ministerul Sănătății nu este de acord cu forma propusă de MAI. Noi am insistat asupra necesității întocmirii urgente a unei proceduri de intervenție pentru a proteja juridic polițistul care intervine în astfel de cazuri, și care nu se impune să fie realizată în comun cu ministerul sănătății. Este absurd ca polițiștii să acționeze după ureche și să își asume riscuri pentru care pot răspunde disciplinar, administrativ și penal după caz, doar pentru incompetența MAI de a stabilit modul de intervenție într-o procedură.
  • Am sesizat lipsa aplicării unitare a unei proceduri cu privire la gestionarea situațiilor cu persoane infectate cu noul coronavirus. Pe de o parte este vorba despre faptul că polițiștii sunt puși de către șefi să verifice izolații/carantinații la domiciliu fără să existe însă o procedură în acest sens și fără ca această activitate să se regăsească în fișa postului. Practic, fiecare șef acționează la voia întâmplării, fără să fie stabilit în vreo procedură de lucru cum se realizează verificarea, de câte ori să fie verificate persoanele pe durata celor 14 zile, cum să fie realizat contactul dintre polițist și izolat/carantinat, dacă se impune întocmirea unor documente care să materializeze această activitate etc. Mai mult, am expus situații absurde din stradă în care polițiștii au identificat o persoană confirmată ca fiind infectată și care nu respecta măsura izolării și față de care trebuiau să aplice legea. De aici au apărut următoarele probleme de aplicare deoarece polițiștii nu puteau să conducă în condiții de siguranță persoana la sediul poliției, nu aveau un loc unde să poată să audieze persoana și să întocmească actele premergătoare, ambulanța a refuzat să ridice persoana pentru că nu era o urgență în privința stării de sănătate, DSP-ul a precizat că ei nu asigură transport și că nu pot obliga persoana să se întoarcă la domiciliu, iar polițiștii nu știau ce să facă cu persoana în cauza în condițiile în care aceasta putea să își continue deplasarea nestingherită în colectivitate. Important de precizat este faptul că niciun șef ierarhic al acelor polițiști nu a fost capabil să îi îndrume cu privire la modul în care să acționeze. Ba mai mult, li s-a reproșat că nu s-au „orientat” la fața locului pentru a găsi o soluție.
    • Reprezentantul DGMO, după o tentativă de a duce în derizoriu discuția invocând că „așa cum s-au descurcat polițiștii de 1 an să acționeze, nu vedem de ce nu o pot face și în continuare”, și-a dat seama că nu are răspunsuri pentru situațiile punctuale prezentate și a precizat că această problemă va face obiectul unor analize pentru a ieși cu o procedură de lucru.
  • O altă problemă invocată de organizația noastră a fost nerespectarea de către inspectorii șefi a dispozițiilor art. 39 și 44 din Legea 360/2002 cu privire la obligativitatea instituției de a planifica polițiști 24 din 24, 7 zile din 7 în serviciu și implicit consecința reprezentată de afectarea capacității operaționale instituției. Am oferit exemple punctuale unde unități sau servicii își încetează activitatea la ora 16:00, la ora 20:00 sau la ora 22:00 în timpul săptămânii, iar în situația în care se comite vreo infracțiune, polițiștii sunt chemați de acasă. În traducere liberă, cetățenii nu au nicio protecție din partea poliției după aceste ore. În acest sens, am precizat că dacă nu va exista o intervenție de la nivelul ministerului pentru a respecta caracterul permanent al serviciului polițienesc, vom face publice toate localitățile unde se practică permanența, pentru ca cetățenii să știe care sunt intervalele de timp în care trebuie să se protejeze singuri.
    • Spre surprinderea noastră, reprezentanții DGMO au precizat că această chestiune reprezintă răspunderea șefilor din Poliția Română care au obligația de a organiza programul de lucru pe toată perioada celor 24 de ore. Mai mult, au precizat că e o problemă ce ține de resurse umane pentru că se încalcă dreptul la refacerea capacității de muncă și de repaus. Interesantă a fost și abordarea defensivă cu privire la faptul că și polițiștii poartă o vină pentru această situație pentru că acceptă să lucreze în aceste condiții de nelegalitate.

DGMRU – Direcția Generală Management Resurse Umane

  • Am sesizat problemele legate de modul de organizare a pregătirii în teritoriu. Practic, într-o proporție covârșitoare, de peste 95% din unități, polițiștii nu sunt pregătiți fizic, tactic și nici profesional. În acest sens, am solicitat MAI să intervină pentru înființarea la nivelul fiecărei unități câte 2 funcții de instructor care să gestioneze întreaga problematică a pregătirii. Funcțiile să fie de ofițer și să fie ocupate prin trecere din corpul agenților. Ar fi vorba despre un impact nesemnificativ de aproximativ 100 de funcții noi.
    • Reprezentanții DGMRU au recunoscut existența acestei probleme legate de pregătirea polițiștilor și au manifestat, cel puțin la nivel declarativ, susținerea acestui proiect prin care să se realizeze o rețea de instructori care să îi pregătească pe cei aproximativ 60.000 de polițiști.
  • Am solicitat stabilirea unei proceduri transparente și obiective în baza căreia să fie analizate și aprobate rapoartele de mutare. În prezent nu există niciun criteriu transparent care să stea la baza fundamentării pentru aprobarea raportului de mutare, sau dimpotrivă pentru refuzul aprobării. Organizația noastră este asaltată cu zeci de sesizări în care polițiștii reclamă, pe bună dreptate, părtinire, combinații și favoritism atunci când șefii unităților apreciază asupra rapoartelor de mutare. Sunt situații în care unui polițist care a solicitat a 15-a oară mutarea în decurs de 3 ani i se refuză, iar unui alt polițist care a ieșit din tutelă de câteva luni, la prima solicitare i se aprobă și se mută la adresa de domiciliu. Mai mult, la nivelul structurii de resurse umane nu există o evidență a polițiștilor care doresc să se mute. Asta înseamnă că după ce aceste rapoarte de mutare sunt respinse, sunt arhivate și nu se mai urmărește intenția colegilor. În acest sens, organizația noastră a propus mai multe soluții viabile pentru transparentizarea modului de ocupare a posturilor vacante, dar și pentru stabilirea unui mecanism pe bază de criterii cărora să le fie repartizate punctaje, în așa fel încât orice polițist care intenționează să se mute, să aibă parte de o predictibilitate cu privire la momentul în care se va muta. Vă reamintim că organizația noastră a lansat o aplicație care să vină în sprijinul colegilor care vor să se mute prin rocadă, pe baza căreia am reușit să mutăm aproape 100 de polițiști. https://sindicateuropol.ro/transferuri/
    • Reprezentanții DGMRU au fost de acord cu toate situațiile expuse de reprezentanții organizației noastre și au precizat că și ei, la rândul lor, au avut o inițiativă în urmă cu mai mulți ani pentru care fiecare IPJ/ITPF să facă publice posturile vacante. Din păcate, această măsură nu a fost pe placul șefilor de unități, care nu mai putea gestiona „locurile călduțe” și s-a renunțat la ea. Cu toate acestea, apreciază că este necesar să se aprofundeze din nou această problemă care a crescut în intensitate în ultimii ani, mai ales după încadrarea ultimelor promoții.

 

  • Am solicitat ca maniera de abordare a recrutării în școlile de agenți de poliție și în Academia de Poliție să fie modificată în condițiile în care nu există nicio predictibilitate cu privire la unitatea la care va ajunge absolventul, și nici cu privire la specialitatea în care își va desfășura activitatea. În acest sens, organizația noastră a propus ca selecția să se desfășoare la nivelul fiecărui IPJ/ITPF care va beneficia de indicatori din instituțiile de învățământ aparținând MAI. Se poate face un efort ca anterior organizării examenului de admitere, pe baza datelor referitoare la nivelul de încadrare al unităților, să fie repartizați indicatorii în teritoriu iar înscrierea să se realizeze direct la unități. În acest fel, dacă va promova examenul de admitere, elevul/studentul va știi că după absolvire va fi repartizat în județul în care s-a înscris. Mai mult, tot pe baza nevoii unităților, pot fi definite clase pe diferite specializări pentru a elimina arbitrariul din preajma absolvirii unde agenții sunt puși să opteze pentru specializare în 30 de secunde în fața unui monitor, așa cum se întâmplă acum.
    • Cu privire la această propunere, reprezentanții DGMRU au apreciat că este de natură să rezolve multe dintre problemele existente în momentul de față, atât cu privire la numărul mare de solicitări de mutare dintr-un județ în altul, dar și cu privire la nemulțumirea agenților absolvenți care au ajuns la specialități care nu li se potrivesc. Ni s-a mai comunicat că propunerea va fi preluată în vederea dezbaterii la nivelul DGMRU.
  • Am solicitat actualizarea criteriilor privind standardul de personal în MAI în raport cu indicatori ce țin de volumul de muncă al polițiștilor. În condițiile actualei crize de personal din MAI, inclusiv resursa umană actuală este prost gestionată ajungându-se ca la unele structuri să avem polițiști cu sute de dosare în lucru iar la alte structuri să avem colegi care au 15-20 de dosare penale pe an (a se vedea situația sporului de poliție judiciară, cum este el cunoscut de polițiști, care este în cuantum de 20% pentru polițiștii din cadrul structurilor de combatere a criminalității organizate și de 10% pentru polițiștii din cadrul celorlalte structuri, cu toate că munca desfășurată este comparabilă). Această situație generează frustrare în rândul polițiștilor și încalcă principiul statuat de lege la muncă egală, salarizare egală.
    • Reprezentanții DGMRU au recunoscut că standardul de personal este calculat după criterii care nu mai corespund realității din societatea de astăzi, dar și faptul că nu a existat niciodată o corelare în privința personalului raportat la volumul de muncă. În acest sens apreciază că se impune să existe discuții pe acest subiect pentru a elimina actualele deficiențe.

 

DGF – Direcția Generală Financiară

  • Cu toate că probabil reprezentanții Direcției Generale Financiare s-au pregătit să invoce necesitatea unor modificări legislative pentru orice problemă de natură salarială, ne-am adaptat problematica la nivelul competențelor lor. În acest sens, primul subiect a fost cu privire la lămurirea contextului în care se dorește promovarea conținutului Memorandumului cu privire la modificarea legislației salarizării, care a fost adoptat în urmă cu 3 săptămâni fără ca acesta să fie dezbătut cu organizațiile sindicale. De asemenea am cerut lămuriri concrete cu privire la elementele salariale care vor intra în plafonul de 20%, așa cum se dorește, respectiv care va fi salariul de baza al polițistului la care se va aplica acest plafon. Suplimentar ne-am precizat poziția organizației noastre, de a se stabili salariul de bază/salariul de funcție luându-se în considerare nivelul maxim care este plătit în momentul de față în MAI, respectiv nivelul acestuia să acopere toate sumele compensatorii pe care le-am avut cu caracter tranzitoriu și care erau raportate la salariul de funcție din 2009.
    • Reprezentanții DGF au precizat că memorandumul este doar un document de intenție care conține principiile generale la care se va raporta viitorul proiect de act normativ ce va reglementa salarizarea. De asemenea, au precizat că nu au informații în privința nivelului salariului de funcție care se dorește a fi stabilit pentru personalul MAI sau ce sporuri va conține plafonul de 20%. Însă au fost de acord cu poziția noastră de a avea parte de o comisie mixtă, minister – organizații sindicale, pentru a o consultare eficientă în ceea ce privește salarizarea.
  • Ca urmare a numeroaselor sesizări din partea polițiștilor în privința modului netransparent în care se comunică informații cu privire la salarizarea noastră, am cerut reprezentanților DGF, din nou, să detalieze pe fluturașii de salariu toate elementele salariale, fie ele în cuantum procentual sau în cuantum fix, care compun salariul polițistului. În acest sens, am oferit exemplul fluturașului de salariu al polițiștilor de penitenciar, care au evidențiate toate elementele și sumele, defalcate pe ore, procente, cuantumuri. Organizația noastră a solicitat încă din ianuarie 2017 modificarea modului de afișare a informațiilor privind salariul însă acest lucru reprezenta un risc prea mare pentru MAI întrucât vedeau polițiștii cum au fost furați la salariu.https://sindicateuropol.ro/cum-ar-trebui-sa-arate-fluturasul-de-salariu-al-politistilor/
    • Reprezentantul DGF a fost sincer și a admis că până prin 2016 putea și știa cum să-și verifice salariul, însă ulterior a pierdut pasul cu modificările legislative și cu nenumăratele baze de calcul la care se raportează fiecare element salarial. De asemenea a precizat că solicitarea noastră nu implică niciun efort întrucât programul de salarizare poate genera aceste informații și pe fluturașul de salariu care ajunge la polițist. Sperăm totuși că această poziție să rămână aceeași și după ce va prezenta solicitarea conducerii DGF care era aceeași și în 2017 când am mai cerut acest lucru și ni s-a refuzat.

 

DGL – Direcția Generală Logistică

  • Având în vedere statisticile enunțate de către ministrul Bode în spațiul public în privința condițiilor precare în care polițiștii sunt nevoiți să-și desfășoare activitatea, fără toalete, fără apă curentă, fără servicii de curățenie, am primit semnale de la colegii din teritoriu că și aceste cifre sunt cosmetizate și că nu ar corespunde întru totul adevărului. În aceste condiții, în contextul obligației instituției de a constitui comitete de securitate și sănătate în muncă, am cerut DGL să dispună constituirea de comisii mixte, instituție-sindicate, la nivelul fiecărui județ, pentru a evalua condițiile de muncă și pentru a realiza o documentare reală și obiectivă a nevoilor pe care le avem. Doar în acest fel vom putea știi unde suntem, unde trebuie să ajungem și care sunt costurile pentru eliminarea precarității locurilor de muncă din MAI.
    • Atât reprezentanții DGL, cât și secretarul de stat Aurelian Păduraru, au apreciat această propunere și au considerat-o justificată. Rămâne de văzut însă, în cât timp se va materializa această propunere și dacă într-adevăr va fi și aplicată.
  • Am solicitat lămuriri cu privire la motivul tergiversării promovării actululi normativ de modificare a caracteristicilor uniformei de serviciu în condițiile în care, încă de anul trecut, din septembrie, procesul de transparență și de dialog social a fost finalizat. Mai mult decât atât, am atras atenția că au fost derulate proceduri de achiziții de elemente de uniformă pe legislația actuală, în valoare de câteva milioane de lei, în condițiile în care ordonatorii de credite cunoșteau intenția de modificare a componentelor uniformei.
    • Reprezentanții DGL nu s-au putut pronunța cu privire la motivele întârzierii, însă au precizat că în acest moment proiectul de act normativ nu mai are ce modificări să suporte și că este pregătit pentru a fi promovat de ministrul de interne. Practic, s-a admis tacit că din acest moment, vorbim strict de voința ministrului de a promova sau de a întârzia promovarea acestuia. Noi apreciem că dacă nici în luna mai 2021 acest proiect de modificare a HG-ului privind uniforma de serviciu nu va intra în vigoare, este clar că există interese financiare ce depășesc interesul instituțional, lucru care ar trebui să dea de gândit.
  • Am mai sesizat lipsa de asumare a răspunderii inspectorilor șefi cu privire la încheierea de polițe CASCO pentru autoturismele de serviciu, cu privire la miile de sedii de poliție care nu beneficiază de ani buni de personal de curățenie sau de servicii de curățenie, dar și cu privire la faptul că autospecialele de poliție sunt adevărate focare de infecții din cauza lipsei contractelor pentru spălarea și igienizarea lor.
    • Reprezentanții DGL au precizat că toate aceste probleme reprezintă apanajul inspectoratelor de poliție și că pot fi accesate astfel de servicii, evident cu încadrarea în limitele bugetare alocate.

Cam acestea au fost principalele discuții abordate în cele 2 ore avute la dispoziție. Insistăm pe faptul că toate problemele de mai sus țin exclusiv de conducerea MAI și le-am promovat tocmai pentru a testa bunele intenții declarate de către secretarul de stat Aurelian Păduraru care a precizat că are mandatul ministrului să se ocupe de dialogul social și să identifice soluții pentru problemele cu care se confruntă polițiștii.

Urmărim cu mult interes, dar și cu preocupare, așa cum spune primul om în stat, dacă aceste propuneri vor fi și asumate de către conducerea MAI, sau poate chiar să avem surpriza că vor veni cu variante și mai bune la aceste probleme.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului EUROPOL

 

Sindicatul EUROPOL: Salarizare, logistică, pregătire, uniformă. Rezumatul întâlnirii cu conducerea MAI

Share on facebook
Distribuie

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *