Rugăm polițiștii rutieri să aplice legea, nu inepțiile oamenilor politici din MAI/IGPR!

Deși a trecut aproape o lună de la intrarea în vigoare a prevederilor OUG nr. 84/2024, modificată prin OUG nr. 97/2024 fiind emisă inclusiv o Hotărâre de Guvern cu rol de norme de aplicare a acestor acte normative în privința recoltării probelor biologice, cei care conduc Direcția Rutieră, la pachet cu conducerea IGPR/MAI, nu au fost capabili să actualizeze și procedurile de sistem referitoare la depistarea persoanelor care conduc vehicule pe drumurile publice sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

Iar pe principiul apărării fotoliilor ocupate de mai marii zilei aflați atât în fruntea MAI și IGPR, fie că vorbim de ministru, secretar de stat, fie că vorbim de inspector general sau director al Direcției Rutiere, constatăm că aceștia preferă să calce efectiv pe cadavre lansând în spațiul public ipoteze conform cărora polițiștii rutieri nu cunosc legislația din domeniul dreptului penal și a circulației rutiere deși o aplică de 22 de ani, de la intrarea în vigoare a OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Astfel, prin pozițiile oficiale, atât ministrul Predoiu, cât și secretarul de stat Despescu au transmis faptul că de la intrarea în vigoare a noilor ordonanțe de urgență, polițiștii rutieri au întocmit în mod ilegal dosare penale persoanelor care au fost depistate pozitiv la testarea cu Drugtest-ul, în ciuda faptului că aceștia au procedat corect din punct de vedere al Codului de procedură penală și a procedurii de sistem PS-IGPR-DR nr. 35/2022.

Mai mult decât atât, ca urmare a declarațiilor maraton realizate de secretarul de stat DESPESCU și a purtătorilor de cuvânt ai MAI/IGPR, în disperarea de a nu recunoaște în fața opiniei publice fie că sunt incompetenți și nu înțeleg prevederile legale elementare, fie că efectiv s-au grăbit și nu au luat în calcul o serie de aspecte în privința OUG-urilor, au pus presiune pe șefii din IGPR să încerce să găsească justificare legale pentru inepțiile afirmate.

Astfel, de joi de când și presa a început să conștientizeze minciunile furnizate de către oamenii politici din MAI, care nu aveau corespondent în cuprinsul OUG-urilor emise, aceștia au cerut șefilor din Poliția Română să dreagă cu busuioc situația și să reinterpreteze legislația pe care polițiștii rutieri o aplică de zeci de ani. Au transmis în mod NEASUMAT, ca adevărați „menegeri” ce sunt, deținători de „cele mai mari stele” fie prin intermediul purtătorilor de cuvânt, fie prin intermediul unor mesaje Whatsapp despre care aceștia au avut pretenția să devină „norme”, anumite precizări referitoare la un ”mod unitar” de lucru, total nelegal, dar și neasumat cu grad, nume, prenume și semnătură, așa cum puteți vedea mai jos.

După cum puteți constata, polițiștilor rutieri le este transmis un mesaj Whatsapp cu un punct de vedere al IGPR-ului prin care le cer colegilor din stradă să nu întocmească dosare penale șoferilor care în urma testării preliminare cu drug test-ul au rezultat pozitiv la consumul de substanțe stupefiante. Pretinsul temei utilizat de „chestorii” de ocazie NU este reprezentat de vreo prevedere din cele doua OUG-uri (oug 84 și OUG 97) așa cum au mințit poporul cu televizorul, ci de reinterpretarea Ordinului Comun nr. 12/C/56 dintre PICCJ și MAI care datează tocmai din 2014 (!!!). Cu alte cuvinte, vor să ne spună aceste personaje ridicole că din 2014 și până în prezent, polițiștii rutieri au procedat greșit, întocmind dosare penale la rezultate pozitive alte testelor de alcool și droguri. Iar ridicolul situației este și mai pronunțat în condițiile în care argumentele IGPR din diversle precizări vorbesc despre lucrări penale (denumirea unui dosar înainte de punerea în mișcare a acțiunii penale) și despre dosare penale (denumire primită din momentul punerii în mișcare a acțiunii penale), instituții juridice specifice legislației care a fost modificată.

În baza acestor precizări putem înțelege că reprezentanții MAI, folosindu-se de instrumentul de casă-IGPR pentru a spăla putina rușinii și a incompetenței, habar nu au de procedura penală și de modul unitar de lucru statuat din punct de vedere instituțional. Iar pentru a lămuri aceste inepții debitate venim să facem următoarele precizări ancorate în actele normative în vigoare în prezent:

I. Art. 336 din Codul Penal-Conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe

(1) Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere de către o persoană care, la momentul prelevării mostrelor biologice, are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi persoana, aflată sub influenţa unor substanţe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deţinerii permisului de conducere.

(3) Dacă persoana aflată în una dintre situaţiile prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) efectuează transport public de persoane, transport de substanţe sau produse periculoase ori se află în procesul de instruire practică a unor persoane pentru obţinerea permisului de conducere sau în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

Din punct de vedere practic, în Codul Penal este incriminată ca INFRACȚIUNE conducerea unui vehicul pe drumurile publice de către o persoană care se află sub influența substanțelor psihoactive, pentru cercetarea căreia se impune întocmirea unui dosar penal.

II. Art. 190 alin. 8-10 din Codul de Procedură Penală

(8) În cazul conducerii unui vehicul de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice sau a altor substanțe, prelevarea de mostre biologice se efectuează din dispoziția organelor de constatare și cu consimțământul celui supus examinării, de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu pregătire medicală de specialitate, în cel mai scurt timp, într-o instituție medicală, în condițiile stabilite de legile speciale.

(9) Activitățile efectuate cu ocazia examinării fizice sunt consemnate de organele de urmărire penală într-un proces-verbal ce trebuie să cuprindă: numele și prenumele organului de urmărire penală care îl încheie,ordonanța sau încheierea prin care s-a dispus măsura, locul unde a fost încheiat, data, ora la care a început și ora la care s-a terminat activitatea, numele și prenumele persoanei examinate, natura examinării fizice, descrierea activităților desfășurate, lista mostrelor prelevate în urma examinării fizice.

(10) Rezultatele obținute din analiza probelor biologice pot fi utilizate în procesul penal în cadrul căruia au fost prelevate sau în alt proces penal aflat în curs de desfășurare.

II. Art. 300 alin. 2 din Codul de Procedură Penală

(2) Organele de cercetare penală sunt obligate după sesizare să îl informeze pe procuror despre activităţile pe care le efectuează sau urmează să le efectueze.

Transpunerea art. 300 alin. 2 în practica judiciară

• În momentul în care polițiștii iau la cunoștință/sunt sesizați sub orice formă cu privire la comiterea unei infracțiuni, aceștia sunt obligați să prezinte șefului nemijlocit/ierarhic actul de sesizare întocmit.
• Șeful nemijlocit/ierarhic, după caz, rezoluționează actul de sesizare(proces-verbal de sesizare din oficiu/plângere/denunț), în funcție de autor, cunoscut sau necunoscut și inserează pe acesta acronimul PAC sau PAN (Penal-Autor Cunoscut sau Penal-Autor Necunoscut), precum și articolul care incriminează infracțiunea ce urmează a fi cercetată în cadrul dosarului penal. Cu titlu, de exemplu, dacă discutăm despre infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor stupefiante comisă de către un șofer depistat în trafic de către polițiștii rutieri, un șef este obligat de lege să pună următoarea rezoluție pe un act de sesizare: ”Data rezoluției, P/AC, cercetări sub aspectul infracțiunii prev. și ped. de art. 336 alin. 2 din Cod. Pen. și semnătura”.
• După rezoluționarea actului de sesizare, polițistul rutier solicită acordarea unui număr de înregistrare din Registrul privind sesizările cu caracter penal constituit la nivelul structurii de evidență operativă. Practic, în acest moment unitatea de poliție a înregistrat în evidențele proprii un DOSAR PENAL.;
• Ulterior acestui moment, polițistul rutier procedează la informarea procurorului care îi supraveghează activitatea de urmărire penală, că a fost sesizat cu privire la comiterea unei infracțiuni și despre activitățile pe care urmează să le efectueze, așa cum statuează art. 300 alin. 2 din Codul de procedură penală. Această informare nu poate fi verbală, sens în care polițistul rutier completează o adresă în care descrie modul de sesizare și infracțiunea comisă, în final solicitând atribuirea numărului unic, pe care o înaintează unității de parchet împreună cu dosarul penal constituit, acesta fiind înregistrat inclusiv în evidențele parchetului alături de câteva formulare (Fișa infracțiunii sesizate, un exemplar al ordonanței de începere a urmăririi penale in rem);
• După înregistrarea dosarului penal inclusiv în evidențele unității de parchet competente, polițistului rutier i se restituie dosarul împreună cu nota de sarcini ce cuprinde activitățile de urmărire penală ce trebuie efectuate, acestea fiindu-i trasate de către procurorul de caz.

Scopul acestei duble înregistrări este reprezentat inclusiv de crearea posibilității de reconstituire a dosarului penal în cazul ipotetic în care acesta este pierdut sau distrus din varii motive, astfel încât procesul penal să poată fi dus la bun sfârșit.

III. Ordinul Comun nr. 12/C/56/2014 al PICCJ și MAI

Art. 4 alin. (1) După ce au fost sesizate într-unul dintre modurile prevăzute la art. 288 din Codul de procedură penală, organele de cercetare penală ale poliției judiciare sesizate procedează la înregistrarea actului de sesizare care îndeplinește condițiile de formă și fond, în baza rezoluțiilor șefilor acestora, în registrele privind sesizările cu caracter penal.

În acest caz avem situația ipotetică în care un polițist poate fi sesizat prin următoarele modalități:

• plângere sau denunț;
• prin actele încheiate de alte organe de constatare prevăzute de lege;
• sesizare din oficiu (proces-verbal de sesizare din oficiu sau proces verbal de constatare a infracțiunii flagrante).

Astfel, prin specificitatea infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului ori a substanțelor stupefiante, aceasta fiind constatată de către polițiștii rutieri în mod direct, în stradă, prin intermediul unor mijloace tehnice omologate, cum ar fi etilometru sau drugtest, se întocmește procesul verbal de constatare a infracțiunilor flagrante care este reprezentat de un tipizat care îndeplinește întotdeauna condițiile de formă și fond prevăzute de lege, acestea fiind reprezentate de următoarele:

• gradul, numele și prenumele polițistului care a depistat conducătorul auto, precum și unitatea de poliție din care acesta face parte;
• toate datele de identificare ale persoanei depistate conducând un vehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor stupefiante;
• datele de identificare ale vehiculului condus;
• împrejurările comiterii infracțiunii (indicarea drumului public pe care acesta a condus, eventual distanța parcursă dacă poate fi stabilită la fața locului);
• valoarea indicată în urma testării cu etilometrul sau substanța/substanțele la care a ieșit pozitiv în urma testării drugtest;
• indicarea infracțiunii comise;
• semnătura polițiștilor și a persoanei depistate conducând sub influența alcoolului sau a substanțelor stupefiante(în cazul refuzului persoanei de a semna procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante, se consemnează acest aspect).

După cum puteți constata, în cazul actului de sesizare întocmit de către polițiștii rutieri nu se poate pune problema nerespectării condițiilor de formă și de fond ale acestuia, sens în care unitatea de parchet are la rândul său obligația de înregistrare a dosarului penal.

Art. 4 alin. (2) Înregistrarea actului de sesizare se face într-un termen de cel mult 5 zile, cu excepția cauzelor penale urgente a căror înregistrare se realizează în termen de maxim 12 ore. În cuprinsul acestor termene se realizează întreg circuitul administrativ intern, de la primirea sesizării până la predarea cauzei organului de cercetare penală al poliției judiciare.

Art. 5 alin. (1) În cazul constatării în condițiile are. 298 din Codul de procedură penală a unei infracțiuni flagrante, pentru care începerea urmăririi penale este condiționată de plângere prealabilă a persoanei vătămate, procesul verbal întocmit în acest sens se înregistrează în Registrele privind sesizările cu caracter penal, indiferent dacă persoana vătămată a formulat sau nu plângere prealabilă.

Prevederile celei de-a doua teze din acest articol, referitoare la condiționarea începerii urmăririi penale de introducerea unei plângeri prealabile de către persoana vătămată, nu sunt aplicabile în cazul constatării în flagrant a infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor stupefiante neurmate de producerea unui accident rutier din care să rezulte pagube materiale sau victime omenești, întrucât în cazul acestui tip de infracțiune nu putem discuta despre existența unui subiect pasiv reprezentat de o persoană fizică, acesta fiind reprezentat de stat, valoarea socială afectată fiind aceea de diminuarea capacității de manevrare a vehiculului de către șofer în condiții de siguranță pentru toți participanții la traficul rutier.

Art. 8 alin. (1) În termen de cel mult 5 zile de la înregistrare sau în aceeași zi, în situația cauzelor penale urgente, organele de cercetare penală ale poliției judiciare vor înștiința unitatea de parchet care le supraveghează activitatea despre infracțiunile de care au luat la cunoștință în vederea înregistrării cu număr unic și desemnării unui procuror de caz.

Art. 8 alin. (3) Înștiințarea potrivit alin. (1) se face prin adresă la care se anexează actele de urmărire penală întocmite, precum și, după caz:

1. ordonanța de începere a urmăririi penale cu privire la faptă, în situația în care a fost începută potrivit art. 395 alin. (1) din Codul de procedură penală;

2. referatul cu propunere de clasare, în situația prevăzută la art. 294 alin. (3) din Codul de procedură penală;-Nu este cazul întrucât procesul verbal de constatare a infracțiunii flagrante întocmit de către polițiștii rutieri îndeplinește condițiile de formă și fond.

3. referatul cu propunere de declinare a competenței, de reunire a cauzelor, de preluare sau de trecere a cauzei l alt organ de cercetare penală competent.- Nu este cazul în situația unei infracțiuni simple de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a substanțelor psihoactive.

Practic, conform acestui act de reglementare s-a stabilit ca orice sesizare privind comiterea unei infracțiuni să fie înregistrată în Registrele privind evidența cauzelor penale în două termene rezonabile, unul general de 5 zile pentru orice cauză penală și unul cu caracter de excepție de 12 ore pentru cauzele penale urgente.

Aceste două termene au în vedere posibilitatea realizării circuitului administrativ intern al sesizărilor penale, respectiv preluarea acestora de la polițistul care le-a întocmit/primit, transportarea acestora la șeful ierarhic pentru rezoluționare, deplasarea ulterioară la structura de evidență operativă pentru înregistrare cu numărul din Registrul privind evidența sesizărilor penale și ulterior la unitatea de parchet competentă pentru atribuirea numărului unic și desemnarea unui procuror de caz, cu atât mai mult cu cât structura de evidență operativă funcționează la nivelul polițiilor municipale/orășenești și a IPJ-urilor, toate aflate, de regulă, la distanțe de zeci de km comparativ cu structura din care face parte polițistul rutier care a întocmit actul de sesizare.

În concluzie, aceste termene au fost stabilite pentru a acorda posiblitatea înregistrării dosarelor penale în termen rezonabil, inclusiv în situația infracțiunii de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, ținând cont de organizarea teritorială a unităților de parchet și a celor de poliție, precum și a distanțelor dintre acestea, nicidecum pentru a nu înregistra un dosar penal în interiorul acestor termene până când polițiștii primesc buletinele de analiză toxicologică de la IML-uri, așa cum au debitat reprezentanții MAI/IGPR în spațiul public. 

Constatăm că maniera MAI/IGPR de a explica public demersurile legislative privind creare unor mecanisme de înlăturare a pericolelor de pe drumurile publice reprezentate de șoferii care conduc sub influența alcoolului sau a drogurilor este una execrabilă menită a arunca noroi asupra profesionalismului polițiștilor rutieri care, și după publicarea actelor normative în Monitorul Oficial, au procedat corect întocmind dosare penale conform legii și procedurilor în vigoare elaborate la nivelul IGPR pe care le puteți observa mai jos.

Este inacceptabil ca astfel de demersuri legislative ce transmit emoție în spațiul public să fie utilizate ca subiecte de propagandă electorală pentru politicienii zilei în fața cărora MAI/IGPR se transformă pur și simplu într-un preș, în condițiile în care dacă ne raportăm la nefericitul eveniment din localitatea 2 Mai, județul Constanța, simpla retragere a permisului de conducere a unui șofer depistat sub influența alcoolului sau a drogurilor nu îl poate împiedica pe acesta ca după îndeplinirea procedurilor legale de către polițiști, la o distanță de câteva ore să se urce din nou la volanul unui autoturism pentru a provoca tragedii.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol