Parlamentul European a adoptat astăzi la Strasbourg rezoluția privind aderarea României și Bulgariei la Schengen, pentru care 547 de eurodeputați au votat în favoarea aderării, 49 împotrivă, iar 43 s-au abținut. Urmează ca în perioada 8-9 decembrie, Guvernele statelor membre să voteze în cadrul Consiliului pe Justiție și Afaceri Interne (JAI) dacă România și Bulgaria vor fi primite în Spațiul Schengen. Precizăm faptul că rezoluția nu are caracter legislativ, fiind a patra în acest sens.
Rezoluția adoptată astăzi provoacă Consiliul să adopte până la sfârșitul anului 2022 decizia sa privind aplicarea integrală a dispozițiilor acquis-ului Schengen în Bulgaria și în România. Pentru România, aderarea la spațiul Schengen va însemna: eliminarea controalele la frontiera statelor Schengen, astfel că nu vor mai exista timpi de așteptare la frontieră, cooperarea consolidată în domeniul polițienesc și cooperarea judiciară prin intermediul unui sistem rapid de extrădare și transfer ale executării hotărârilor penale.
În cadrul întrunirii, Parlamentul European a reamintit faptul că toate condiţiile necesare pentru aplicarea integrală a acquis-ului Schengen în România şi Bulgaria au fost deja îndeplinite de ambele state membre în 2011, ceea ce reflectă clar că motivele care au stat la baza neaderării au fost strict politice.
Reiterăm faptul că odată cu eliminarea controalelor la frontierele interne, polițiștii de frontieră care își desfășoară activitatea în punctele de trecere ale frontierei vor desfășura activități de supraveghere a frontierei pentru prevenirea și combaterea migrației ilegale. De menționat este faptul că eliminarea controalelor nu va presupune și eliminarea prezenței Poliției de Frontieră. Ca un exemplu de bune practici, la frontiera dintre Germania și Franța, membre ale Spațiului Schengen din anul 1995, există un număr mai mare de polițiști de frontieră decât are România acum la frontiera cu Ungaria.
Art. 23 din Regulamentul 399/2016 prevede fără echivoc faptul că:
”Absența controlului la frontierele interne nu aduce atingere:
a) exercitării competențelor polițienești de către autoritățile competente ale statelor membre în temeiul dreptului intern, în măsura în care exercitarea respectivelor competențe nu are un efect echivalent cu cel al verificărilor la frontiere; acest lucru se aplică, de asemenea, și în zonele de frontieră. În sensul primei teze, exercitarea competențelor polițienești nu poate fi considerată, în special, echivalentă cu exercitarea verificărilor la frontiere.
b) exercitării controalelor de securitate în porturi sau aeroporturi, efectuate asupra persoanelor de către autoritățile competente în temeiul dreptului fiecărui stat membru, de către responsabilii portului sau ai aeroportului sau de operatori de transport, cu condiția ca respectivele controale să fie realizate, de asemenea, asupra persoanelor care călătoresc în interiorul unui stat membru.”
Conform unui punct de vedere al Poliției de Frontieră Române, ”personalul poliţiei de frontieră și echipamentele aflate în dotare vor trebui să fie disponibile la nivel local/regional în continuare pentru situațiile prevăzute de reglementările europene în vigoare (titlul III din Codul frontierelor Schengen). Cu titlu de exemplu, în ceea ce priveşte prevederile art. 24 din Regulament, începând din anul 2015, controlul la frontierele unor state membre a fost reintrodus. De asemenea, un exemplu este inclusiv perioada 2020-2021, când unele state membre au reintrodus controalele în contextul pandemiei Covid-19.”.
Vă ținem la curent și vom urmări îndeaproape tot procesul de aderare la Spațiul Schengen care va avea un impact considerabil asupra activității colegilor noștri polițiști de frontieră, polițiști de la imigrări , cât și pentru cei din cadrul Poliției Române.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL
