Radarele Poliției Rutiere, detestate de parlamentari

De foarte mult timp nu ne mai surprinde că România este de departe țara tuturor posibilităților devansând la acest capitol inclusiv SUA, țara care a patentat acest slogan. În țara în care infractorii pot să își facă legea nestingheriți, după propriile nevoi, pot să dea în cap oricărui polițist așa cum s-a întâmplat de curând la Craiova, procurorul considerând că agresorul nu prezintă pericol social, în contextul în care un bărbat din Sighetu Marmației a fost arestat pentru 30 de zile deoarece a trimis un fax prin care adresa injurii și amenințări unui judecător, iată că a venit și rândul aleșilor neamului să treacă la atac pentru a submina autoritatea Poliției Române în detrimentul siguranței cetățenilor.

După ce parlamentarii ce dețin bolizi de lux în valoare de sute de mii de euro sau beizadelele lor, pentru care legea este ceva ce se aplică numai muritorilor de rând și în niciun caz „aleșilor” poporului, au rămas fără permise pentru depășirea vitezei legale sau alte contravenții nesimțite, cum ar fi circulația pe sens opus, nerespectarea culorii roșii a semaforului și altele, le-au pus gând rău polițiștilor rutieri, nefiind pentru prima dată când la adăpostul funcțiilor deținute aleg să propună modificări legislative care în realitate periclitează siguranța participanților la traficul rutier.

În acest sens un număr de 20 de distinși domni parlamentari au propus modificarea Codului rutier motivând faptul că scopul lor principal este reprezentat de respectarea regulilor și conformarea conducătorilor auto la normele rutiere și că acest aspect nu se reflectă în comportamentul autorităților abilitate să vegheze la respectarea acestora, tocmai prin aceea că acordă o importanță mai mare activității de constatare a contravențiilor și aplicării de sancțiuni, astfel încât de cele mai multe ori utilizează aparate fixe sau mobile instalate pe autovehicule fără însemnele poliției rutiere și nu poartă, așa cum îi obligă legislația uniforma de polițist cu înscrisuri și însemne.

Mai mult, aceștia au subliniat că modificările propuse urmăresc să readucă în prim-plan caracterul de prevenție al legii și să îndrume spre un comportament responsabil și adecvat din partea conducătorilor auto, corectând practica actuală de “vânătoare de amenzi” din mașini neinscripționate poziționate în zone cu vizibilitate redusă.

Pe scurt, propunerea celor 20 de deputați a fost îndreptată, evident, spre golirea de conținut a efectelor atribuțiilor polițiștilor rutieri dându-le acestora doar un rol de „bibelou” pe marginea drumului. Astfel, OUG 195/2002 va conține următoarele modificări:

I. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se va face direct de polițistul rutier, iar în punctele de trecere a frontierei de stat, de către polițiștii de frontieră purtând uniformă cu înscrisuri și însemne distinctive;

II. Constatarea contravențiilor cu privire la faptele care încalcă dispozițiile privind limitele de viteză se face numia cu ajutorul mijloacelor tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de constatare a contravenției;

III. Autovehiculele destinate controlului traficului, care utilizează dispozitive destinate măsurării vitezei vor fi poziționate vizibil și vor prezenta înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere;

IV. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor referitoare la nerespectarea limitelor legale de viteză să se realizeze doar de către polițiști îmbrăcați în uniformă și dacă aparatul radar a fost montat pe un autovehicul poziționat vizibil care să prezinte înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere.

V. În caz de nerespectare a acestor condiții, asupra procesului verbal de constatare a contravenție va opera nulitatea absolută, agentul constatator urmând a fi sancționat disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu. Mai rămânea să propună ca polițiștii care vor folosi pistolul radar să aibă o frânghie de 10 metri legată la picior iar autospecialele de poliție cu radare să fie poziționate pe mijlocul drumului pentru a fi văzute de toată lumea.

Așadar, orice distins domn parlamentar, prin intermediul acestor propuneri de modificare a prevederilor OUG nr. 195/2002 care par a fi cel puțin puerile dacă ne raportăm la expunerea de motive a inițiativei legislative, va putea contesta amenda primită eventual în lipsă invocând faptul că polițiștii nu purtau uniforma de serviciu sau că mașina poliției nu era amplasată într-un loc vizibil la momentul înregistrării vitezei cu aparatul radar.

Îi informăm pe această cale pe cei 20 de deputați că în conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 lit. h) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, în realizarea atribuțiilor ce îi revin, polițistul are dreptul și obligația de a purta asupra sa armamentul și muniția necesare, indiferent dacă este în uniformă sau echipat civil, și să folosească, pentru îndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fără însemnele distinctive ale poliției. 

Este evident că prin aceste modificări legislative, polițiștii nu vor mai putea controla modul de respectare a limitelor de viteză pe tronsoanele de drum cu ajutorul radarelor staționate. Mai mult, așa cum rezultă din expunerea de motive a proiectului legislativ nu există niciun fel de date care să justifice aceste măsuri în condițiile în care rata mortalității in România este de peste 3 ori mai mare decât a altor țări din Uniunea Europeană și aproape 2.000 de oameni mor în fiecare an pe șosele.

Un aspect de notat este reprezentat de faptul că acest proiect ale cărei prevederi vin să pună în pericol siguranța ruiteră și a participanților la trafic a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social, fiind votat inclusiv de reprezentantul SNPPC care reprezintă Cartel Alfa în plen.

Parlamentarii români nu se află la prima inițiativă de acest sens, CCR pronunțându-se, inclusiv în anul 2018, într-un mod coerent și logic asupra neconstituționalității unui demers asemănător, aceasta fiind o dovadă clară că factorul politic își urmărește de fapt propriul interes, ci nu al oamenilor, în sensul în care anumiți politicieni au fost sancționați  contravențional în repetate rânduri pentru comiterea unor abateri la regimul circulației pe drumurile publice.

În cele ce urmează vom reda principalele prevederi ale Deciziei CCR cu nr. 684 din 06.11.2018, astfel:

Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă privind obligativitatea presemnalizării prezenței, în zona drumului public, a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere și a dispozitivelor radar tip pistol, care limitează activitățile poliției rutiere de aplicare a normelor legale privind viteza maximă admisă  la acțiuni presemnalizate, aduce atingere prevederilor constituționale ale art.1, alin.5 ,privind respectarea obligatorie a legilor și securitatea raporturilor juridice și afectează protejarea dreptului la viață și la integritatea fizică și psihică, consacrat de dispozițiile art.22, alin. 1 din Constituția României.

Curtea a avut în  vedere faptul că presemnalizarea obligatorie a prezenței, în zona drumului public, a dispozitivelor radar instalate pe autovehicule staţionare sau pe suporţii amenajărilor rutiere, precum și a dispozitivelor radar tip pistol este de natură să ducă la o practică de respectare a dispozițiilor legale privind limitele de viteză numai în zonele presemnalizate ca atare. În afara acestor zone presemnalizate, organele abilitate ale statului sunt însă, în mare măsură, lipsite de posibilitatea de a proteja interesul general cu privire la siguranța circulației pe drumurile publice,exercitarea prerogativelor privind constatarea și sancționarea încălcării normelor legale referitoare la limitele de viteză fiind mult limitată de impunerea unei totale vizibilități a activităților poliției rutiere de supraveghere a traficului rutier.

Astfel că,  pe segmentele de drum public pe care nu sunt postate panouri de atenționare referitoare la prezența dispozitivelor radar menționate anterior, participanții la trafic pot depăși viteza legală, fără a se expune unui risc semnificativ ca respectivele contravenții să fie constatate cu ajutorul dispozitivelor destinate a fi utilizate în regim de deplasare a autovehiculelor pe care sunt instalate, în condițiile în care autovehiculele de patrulare,  trebuie să prezinte înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere.

Soluția legislativă mai sus menționată nu este aptă, în opinia Curții, să conducă la creşterea gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere, întrucât nu asigură conformarea conducătorilor de autovehicule la regimul legal de viteză prevăzut pentru întreg sectorul de drum respectiv. Dimpotrivă, obligativitatea atenționării conducătorilor de autovehicule cu privire la acțiunile poliției rutiere de supraveghere și de control privind respectarea dispozițiilor legale referitoare la limitele de viteză pe drumurile publice este de natură să ducă la creșterea agresivităţii rutiere pe segmentele de drum public pe care nu sunt postate panouri de atenționare cu privire la prezența dispozitivelor destinate măsurării vitezei precizate anterior, iar nu la diminuarea și stoparea acestei agresivități”.

CONSULTĂ AICI PROIECTUL DE MODIFICARE A OUG NR. 195/2002

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

 

Sindicatul EUROPOL: Radarele Poliției Rutiere, detestate de parlamentari

Distribuie

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută