Protecția muncii nu se respectă în MAI

În ciuda faptului că dotarea polițiștilor din stradă a lăsat dintotdeauna de dorit, începând de la calitatea uniformei , autospeciale și până la mijloacele de intervenție, în apogeul efectelor pandemiei pe care o traversăm și în care asistăm la creșterea numărului cazurilor de polițiști infectați, constatăm că tocmai angajatorul care trebuie să vegheze la aplicarea corectă a prevederilor legislației, în speță MAI, continuă să nu-și respecte obligațiile ce-i revin conform Legii sănătății și securității în muncă nr. 319/2006.

În cadrul prevederilor acestui act normativ sunt statuate mai multe obligații ce revin angajatorului,  dintre care vom reliefa pe cele mai importante, astfel:

-asigurarea securității și protecția sănătății lucrătorilor;

-prevenirea riscurilor profesionale;

-informarea şi instruirea lucrătorilor;

-asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securității și sănătății în muncă.

De asemenea, conform legii, angajatorului îi revine obligația de implementa măsurile menționate mai sus în baza mai multor principii generale de prevenire, cum ar fi:

-evitarea riscurilor;

-evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;

-combaterea riscurilor la sursa; 

-adaptarea la progresul tehnic;

– adoptarea, în mod prioritar, a măsurilor de protecție colectivă față de măsurile de protecție individuală;

– furnizarea de instrucțiuni corespunzătoare lucrătorilor.

După cum știm în toate unitățile de poliție din țară își desfășoară activitatea, în același sediu, un colectiv numeros, format din lucrători care au diferite specializări, cum ar fi ordine publică, rutieră, investigații criminale, criminalistică, investigarea criminalității economice, acțiuni speciale, fiecare dintre acestea având un specific prin categoriile de persoane și mediile cu care se intră în contact pentru realizarea misiunilor.

Pentru acestă situație, în contextul pandemiei, angajatorul polițiștilor, până în prezent nu a respectat prevederile legii menționate anterior prin aceea că: nu a elaborat proceduri specifice de lucru și de acțiune, pe baza cărora aceștia să își exercite atribuțiile de serviciu în condiții de securitate, în nicio unitate de poliție din țară nu au fost dispuse măsuri în vederea prevenirii riscurilor pentru adoptarea măsurilor de distanțare socială, deși a existat un exod al întoarcerii cetățenilor români din statele membre ale UE ce făceau parte din zona galbenă și respectiv roșie, colegii noștri nu au fost instruiți la serviciu, așa cum prevede legea, referitor la modalitatea de transmitere a virusului, a măsurilor de protecție ce trebuie luate pentru prevenirea contaminării, nu au primit materiale de igienă și protecție, constând în mănuși, măști de protecție, dezinfectanți de mâini sau combinezoane de protecție, iar în cele mai fericite cazuri au primit câte o pereche de mănuși și o mască de protecție de unică folosință pe care au fost nevoiți să le poarte la două ture de serviciu ori chiar mai mult.

Ba chiar, în ciuda acestor nerespectări crase a legislației, de către angajator, unii manageri-pseudo-polițiști au emis acte de dispoziție prin care îi obligau pe colegii noștri să plece în misiune fără echipament de protecție, amenințându-i că în caz contrar îi vor cerceta penal pentru infracțiunea de “zădărnicire a combaterii bolilor”, deși prin punerea în executare a propriului lor act managerial comiteau această infracțiune.

În nenumărate rânduri polițiștii și-au achiziționat materialele de protecție din banii proprii, ori au apelat la cunoștințe pentru a le face rost de mănuși sau măști de protecție, întrucât angajatorul deși luase la cunoștință cu mult timp în urmă de exodul pandemic nu a demarat proceduri de achiziție pentru astfel de materiale, unii șefi îndemnându-i să-și cumpere singuri aceste materiale, în ciuda faptului că aceeași stipulează faptul că măsurile privind securitatea, sănătatea şi igiena în muncă nu trebuie să comporte în nicio situație obligații financiare pentru lucrători.

Un exemplu mult mai pertinent referitor la obligații, care nu sunt respectate în timpul pandemiei este cel al prevederilor art. 12 din lege, conform căruia angajatorul trebuie:

-sa realizeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice;

-să decidă asupra măsurilor de protecție care trebuie luate şi, după caz, asupra echipamentului de protecție care trebuie utilizat. 

În ceea ce privește grupurile sensibile, ne putem referi la colegii care deja au dobândit boli profesionale, cum ar fi diabetul, afecțiuni pulmonare sau cardiace, față de care nu a fost efectuată nicio evaluare medicală, fiind expuși în linia întâi pentru a executa misiuni de prevenire a răspândirii virusului.

Factorul declanșator al infectării polițiștilor este reprezentat, în primul rând, de nerespectarea de către angajator a  obligațiilor prevăzute Legea sănătății și securității în muncă, motiv pentru care suntem nevoiți să asistăm la îmbolnăvirea colegilor noștri, într-un ritm îngrijorător.

Recomandăm în continuare colegilor noștri să nu se expună infectării și să nu urmeze dispoziții ilegale cu privire la executarea misiunilor fără a avea materialele și echipamentele de protecție în dotare, puse la dispoziție de către angajator.

Mai jos, puteți consulta prevederile actului normativ, în Capitolul III fiind statuate obligațiile angajatorului.

CITEȘTE AICI

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol