După decizia ÎCCJ nr. 25/2025, prin care s-a statuat faptul că, în esență, în situația conducerii sub influența unor substanțe psihoactive, este esențial să se stabilească atât prezența acestor substanțe în probele biologice, cât și capacitatea lor de a afecta aptitudinile de conducere ale șoferului. Cadrul legal, în special articolul 336, alin. (2) din Codul penal, impune ca sintagma „sub influență” să presupună nu doar detectarea substanțelor psihoactive, ci și efectul lor asupra capacităților de a conduce în siguranță.
Mai mult, această interpretare juridică ridică întrebări esențiale cu privire la faptul dacă simpla prezență a acestor substanțe, indiferent de concentrație, este suficientă pentru a presupune o deteriorare a capacității de a conduce, sau dacă dovezile științifice pot infirma această prezumție, demonstrând că anumite concentrații minime nu afectează în mod real aptitudinile șoferului.
Senatul României a adoptat, cu amendamente, o propunere legislativă de modificare a Codului penal care vizează incriminarea conducerii sub influența substanțelor interzise. Modificarea principală constă în eliminarea cerinței ca șoferul să fie efectiv „sub influența” substanțelor psihoactive, fiind considerată suficientă simpla prezență a acestora în sânge.
Amendamentele adoptate de Senat păstrează pedepsele existente pentru conducerea sub influența alcoolului și introduc o clauză de nepedepsire pentru pacienții aflați sub tratament medical prescris, cu condiția respectării indicațiilor terapeutice. Decizia finală asupra propunerii legislative aparține Camerei Deputaților.
Senatul a inclus, de asemenea, o dispoziție tranzitorie care obligă Ministerul Sănătății să elaboreze, în termen de un an de la publicarea legii, lista substanțelor psihoactive, care va fi aprobată prin lege. Totodată, se prevede că medicamentele conținând astfel de substanțe vor putea fi eliberate exclusiv pe bază de prescripție medicală.
Un alt amendament important prevede înlocuirea sintagmei „substanțe psihoactive” cu „droguri sau alte substanțe psihoactive” în capitolul referitor la infracțiunile contra siguranței circulației rutiere.
Această inițiativă legislativă a fost depusă la Senat la o zi după publicarea Deciziei nr. 25/2025 a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a clarificat interpretarea expresiei „sub influența” substanțelor psihoactive. Conform acestei decizii, este necesară o expertiză medico-legală pentru a stabili dacă substanțele detectate în sângele șoferului au influențat în mod real capacitatea acestuia de a conduce.
Decizia ICCJ a arătat că simpla prezență a unei substanțe nu presupune automat afectarea capacității de a conduce, întrucât substanțele detectate pot fi deja metabolizate și să nu mai producă efecte psihofiziologice. Prin urmare, doar o analiză științifică poate determina dacă șoferul este sau nu în incapacitate de a conduce.
În opoziție cu această interpretare, propunerea legislativă dorește sancționarea conducerii pe baza simplei prezențe a substanței în organism, fără a mai fi necesară demonstrarea influenței asupra comportamentului șoferului. Astfel, ar putea fi modificat semnificativ modul în care sunt investigate și judecate aceste cazuri.
Consiliul Superior de Medicină Legală (CSML) a intervenit în dezbaterea publică, precizând că, din punct de vedere medical, o persoană este considerată „sub influența” unei substanțe doar dacă aceasta îi afectează capacitățile fizice sau psihice. Simpla detectare a unei substanțe nu implică automat și un efect comportamental, acesta depinzând de concentrația prezentă în organism.
CSML subliniază că orice substanță are efecte doar dacă depășește o anumită concentrație, motiv pentru care medicamentele sunt administrate în doze precise. Similar, prezența unei substanțe psihoactive în organism poate influența capacitatea de a conduce doar dacă nivelul acesteia depășește un prag toxicologic clar definit.
Asociația Declic atrage atenția asupra necesității stabilirii unor praguri analitice minime prin ordin al ministrului sănătății, astfel încât șoferii care au urme infime de substanțe în sânge să nu fie automat incriminați, similar reglementărilor existente în cazul alcoolului.
Totodată, se subliniază nevoia unor protocoale naționale care să permită conducerea vehiculelor de către persoane care urmează tratamente medicamentoase cu potențial psihoactiv, în condițiile în care aceste tratamente, administrate corect, pot avea un impact pozitiv asupra capacității de concentrare și reacție, reducând riscurile în trafic.
CITEȘTE AICI Proiectul de lege privind modificare Codului penal
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL
