Problemele polițiștilor de ordine publică dezbătute cu conducerea IGPR

Marți, 29.05.2018, ca urmare a solicitării organizației noastre, la sediul Direcției de Ordine Publică, a avut loc o întâlnire de lucru cu conducerea Direcției de Ordine Publică, pe marginea unor disfuncționalități și probleme profesionale sesizate de membrii organizației noastre. Discuțiile s-au axat în special pe zona de ordine publică din mediul rural, pe aspectele de ordine și siguranță publică din mediul urban și implicit pe componenta de proximitate.

Din partea organizației noastre au participat agentul șef adjunct de poliție Cosmin Andreica, președintele Sindicatului Polițiștilor Europeni EUROPOL, și agentul șef adjunct de poliție Danuț Saltelechi, președintele Filialei Giurgiu, care ocupă funcția de șef de post. În urma celor 3 ore de dezbateri alături de conducerea Direcției de Ordine Publică, reprezentată de cms. șef de poliție Vasile Armașu, rezumăm principalele concluzii ale întâlnirii:

  • dezinteresul manifestat de șefii profesionali cu privire la obligația de a acorda 6 ore/săptămână, din timpul programului de lucru, pentru realizarea pregătirii fizice a polițiștilor și a celor 2 ore/săptămână, din timpul programului, pentru realizarea pregătirii profesionale. În contextul schimbului de generații și a unei infuzii consistente de polițiști tineri în sistem, nu putem să nu remarcăm cum cea mai importantă componentă, pregătirea profesională/fizică, sunt ignorate de șefi. Dinamica legislației, jurisprudența și complexitatea cazurilor care apar, ar trebui să determine conducerea Poliției Române să reintroducă un program de pregătire profesională care să nu existe doar pe hârtie, ci să se realizeze în fapt, pornind de la cazuri punctuale în urma cărora să analizeze dacă s-a procedat corect, ce vulnerabilități există și ce greșeli au fost făcute. Această nevoie este vizibilă și prin prisma grupurilor create pe rețele de socializare unde polițiștii simt nevoia să se consulte, să întrebe sau să dezbată chestiuni de serviciu care sunt interpretabile sau insuficient reglementate. În același sens am militat pentru implicarea conducerii Poliției Române în asigurarea condițiilor și alocarea timpului necesar pentru pregătirea fizică. Degeaba insistăm pentru creșterea autorității polițistului dacă acesta nu poate îndeplini corect proceduri tactice de luptă corp la corp, de încătușare sau nu are condiția fizică adecvată.
      Cu privire la acest subiect, cms. șef Armașu a confirmat nevoia asigurării pregătirii în unitățile de poliție și a precizat că la nivelul Direcției de Ordine Publică se dorește realizarea unor materiale de pregătire profesională care să cuprindă toate procedurile folosite de polițistul de ordine publică. De asemenea, a precizat că există județe unde șefii profesionali s-au implicat și reușesc să le asigure polițiștilor condițiile necesare pregătirii fizice.


  • modul de constituire a dispozitivului de ordine publică în mediul rural/urban, prin formarea de patrule polițist – polițist local. Reprezentanții noștri au atras din nou atenția asupra modului deficitar de aplicarea a Ordinului MAI 60/2010, modificat de Ordinul MAI 26/2015, și asupra consecințelor și vulnerabilităților la care sunt expuși polițiștii. Din punctul nostru de vedere, polițiștii locali nu au ce căuta în patrulă cu polițiștii în condițiile în care vorbim de un regim juridic diferit care ne guvernează nouă activitatea.
    →   Referitor la acest subiect, cms. șef Armașu a admis că există încă unități unde se încalcă prevederile art. 10 indice 1 alin. 2 din OMAI 60/2010, prin aceea că sunt formate patrule din polițist – polițist local, dar ne asigură că în acest sens vor ajunge în teritoriu precizări. Aceste precizări vor prevede ca polițiștii locali să fie incluși în dispozitivul de patrulare însă doar în patrula proprie formată din 2 polițiști locali, fără să mai existe patrule mixte. Iar în cazul în care există un număr impar de polițiști locali, ori se retrag, ori vor fi alocați ca și al treilea membru al patrulei.


  • distribuirea preferențială a autospecialelor de serviciu. Deși s-a anunțat de fiecare dată cu surle și trâmbițe că noile autospeciale vor ajunge în stradă, avem zeci de exemple în care șefii sau acoliții șefilor și le-au însușit, lăsând strada în continuare cu loganurile vechi de peste 12 ani. Cu toate că am cerut o analiză, în documente, autospecialele figurează ca fiind în teren, dar în realitate ele sunt folosite ca autovehicule de curtoazie ale șefilor.
    →   Cms. șef Armașu a confirmat existența unor astfel de situații, sens în care a precizat că cele 400 de autospeciale care vor veni, vor fi repartizate nominal pe fiecare post de poliție sau unitate de poliție, astfel încât să nu mai poată fi relocate după ce ajung în teritoriu.


  • dotarea polițiștilor cu aparate cu electroșoc și cu bodycam-uri. Suntem primul sindicat care a determinat Poliția Română să accepte utilizarea de bodycam-uri și suntem cei care am pus la dispoziția polițiștilor pentru prima dată astfel de dispozitive. Apreciem că prin utilizarea acestor dispozitive, în primul rând polițiștii vor avea mai multă încredere atunci când intervin și se vor putea apăra eficient atunci când sunt acuzați pe nedrept. De asemenea, aceste imagini pot fi folosite pentru îmbunătățirea relaționării cu cetățeanul și pentru a actualiza procedurile de lucru. Totodată, am justificat introducerea aparatelor cu electroșocuri ca o necesitate acută de care polițiștii ar trebui să beneficieze. În momentul de față, între spray-ul iritant lacrimogen și pistol, polițistul nu are la dispoziție niciun mijloc în dotare pe care să îl poată utiliza pentru anihilarea acțiunii violente. Cadrul legislativ ne permite utilizarea acestor dispozitive, trebuie doar să existe voință din partea MAI. Publicitatea existentă cu privire la achiziționarea de veste anti-înjunghiere este praf în ochi pentru că noi trebuie să găsim soluții tactice pentru ca agresorul să nu se apropie de polițist. Exista 9 puncte vitale ale corpului, iar din toate acestea, vesta anti-înjunghiere protejează doar una, și anume inima. Restul de 8 puncte rămân în continuare vulnerabile. Iar solicitarea noastră a fost de realizare a unui parteneriat cu DOP pentru a analiza și întocmi un material în acest sens, care să stea la baza fundamentării dotării polițiștilor atât cu bodycam-uri cât și cu teasere.
    →  Cms. șef Armașu și-a declarat întru totul susținerea față de această solicitare și s-a arătat interesat de realizarea în comun a unei documentări pentru a analiza avantajele și dezavantajele utilizării bodycam-urilor asigurate de organizația noastră, care sunt în uz în momentul de față.


  • organizarea haotică a dispozitivului de ordine publică în mediul rural, care este contrară reglementărilor în vigoare. Am readus în discuție problema polițiștilor de la posturile de poliție care au făcut obiectul unor experimente organizatorice ce au bulversat activitatea specifică unui post de poliție. În momentul de față, există județe unde lipsa de profesionalism a unor șefi îi determină efectiv să sufoce munca polițiștilor prin fel de fel de rapoarte de activitate, situații, acțiuni, și multe altele. Deși activitățile de patrulare trebuie să aibă un caracter ocazional, această activitate a fost transformată de către managerii din teritoriu, în patrulare permanentă. Mai mult, polițiștii de la posturile de poliție comunale sunt obligați să întocmească rapoarte de activitate pe intreaga perioada de 24 de ore a zilei. Cu toate acestea, ei trebuie să își desfășoare și activitatea curentă la posturi (dosare, petiții etc) care este contrară cu activitatea de patrulare conform reglementărilor. Noi am cerut ca activitatea de patrulare să fie delimitată expres iar dispozitivele de ordine publică din mediul rural să acționeze doar pe timpul nopții.
    →   Față de acest aspect, directorul Direcției de Ordine Publică, ne-a precizat că în mediul rural nu este normal ca la posturile de poliție să fie desfășurată activitatea de patrulare pe timpul zilei, întrucât la nivelul postului de poliție activitățile sunt multiple, iar polițiștii trebuie să desfășoare inclusiv activități de implementare a programelor de prevenire, de monitorizare a stărilor conflictuale, de primire a cetățenilor în audiență, activități de soluționare a dosarelor penale aflate în instrumentare etc. De asemenea, ne-a asigurat că în cel mai scurt timp va transmite precizări în acest sens către teritoriu.


  • obligarea polițiștilor din mediul rural la exercitarea unor atribuții ce contravin celor din fișa postului. Reprezentanții organizației noastre au semnalat DOP inclusiv faptul că polițiștilor din mediul rural li se trasează ca sarcină zilnică executarea unor filtre rutiere cuprinse între 2 și 4 ore pe zi, aspect ce contravine prevederilor din fișa postului unde se specifică în mod expres că polițiștii desfășoară aceste activități ocazional, nu zilnic, fiind astfel îngreunată activitatea de cercetare penală de la nivelul posturilor de poliție, mulți dintre polițiști riscând să neglijeze respectarea termenelor stabilite în dosarele aflate în instrumentarea acestora și implicit să fie amendați de către procurori. De asemenea, am sesizat că unii manageri, din plictiseală sau din dorința de a se afirma, au inventat fel de fel de rubrici în rapoartele de activitate în care polițiștii sunt obligați să menționeze cu câte persoane au interacționat, ce activități de urmărire penală au efectuat sau câți km avea autospeciala la bord când a încetat patrularea,desi pentru asta exista foaie de parcurs, și asta în condițiile în care modelul de raport de activitate este unul standard, conform Dispozitiei IGPR nr.46/01.07.2015, și care nu mai poate suferi modificări de formă.
      Cms. șef Armașu a contestat asemenea practici, mai ales în contextul în care dumnealui susține debirocratizarea activității și stabilirea concretă a activităților pe care le realizează polițistul din mediul rural, inclusiv în ceea ce privește îndeplinirea unor atribuții dispuse de alte structuri cum sunt cele rutiere.


  • polițiștii de proximitate, prin volumul activităților dispuse, și-au pierdut componenta de bază, și anume prezența în comunitate. Am atras atenția asupra faptului că polițiștii de proximitate, inclusiv în momentul de față, sunt obligați să înmâneze cărți de alegător, să caute persoanele care au buletinele expirate, sau alte activități ce țin de evidența populației, deși conform art. 11 din Legea 155/2010 poliția locală are atribuții în acest sens. Mai mult, în unele unități, polițiștilor de proximitate le sunt repartizate dosare penale pe care nu le au în competență.
      Cms. șef Armașu a confirmat existența acestor probleme și ne-a asigurat că în următoarea perioadă va interveni pentru degrevarea polițiștilor de proximitate de unele activități, va susține operaționalizarea birourilor de proximitate și va face o analiză împreună cu Direcția de Investigații Criminale pentru a se decide cum vor proceda cu dosarele penale, pe care le au în lucru în acest moment.


  • polițiștii din mediul rural și cei de proximitate sunt planificați ilegal la „permanență”. Am sesizat faptul că, în unele județe, nu se respectă prevederile art. 39 și 44 din Legea 360/2002, în sensul că nu se asigură un serviciu permanent și nu sunt planificați pe toată durata celor 24 de ore polițiștii în serviciu. Iar pentru a acoperi evenimentele, mulți șefi utilizează diferite forme de planificare ilegală pe baza căreia dispun de timpul de refacere a capacității de muncă a polițiștilor. În acest sens, noi am propus constituirea unei echipe de cercetare la fața locului care să fie organizată pe 24 de ore.
      Cms. șef Armașu susține că încă mai există județe unde nu s-au luat măsuri în mediul rural pentru planificarea pe toată durata celor 24 de ore a polițiștilor din mediul rural, și că va monitoriza aceste județe pentru a respecta aceasta obligație. Iar în ceea ce privește proximitatea, dumnealui susține inclusiv planificarea în comun a polițiștilor de proximitate cu polițiști de la judiciar pentru a asigura echipa operativă, iar aceștia să fie planificați în serviciu și agreează o astfel de formă de planificare la 24 de ore pentru cei care asigură cercetarea la fața locului.

Acestea au fost în mare parte subiectele de discuție și ținem să susținem în continuare că astfel de întâlniri să aibă loc pentru că numai în acest fel vom putea să ne sprijinim reciproc în dezideratul nostru, de a proteja polițiștii și de a optimiza modul de lucru. Multe dintre disfuncționalitățile din teritoriu nu ajung la nivelul Direcției de Ordine Publică iar raportările primite de la șefi sunt deseori denaturate, iar în final singurul care are de suferit este polițistul de ordine publică. Apreciem deschiderea conducerii DOP față de gestionarea acestor probleme sesizate dar și față de dorința de a identifica soluții viabile.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului EUROPOL

Sindicatul EUROPOL: Problemele polițiștilor de ordine publică dezbătute cu conducerea IGPR

Distribuie

0 răspunsuri

  1. Pentru a putea face echipe de CFL , trebuie sa fie mai multi lucratori, atat la juduciar cat si la proximitate. Astfel de echipe se pot face la nivel de municipii resedinta de judet unde sunt mai multi lucratori. La nivel de orase si municipii numarul de lucratori nu permite efectuarea de echipe pentru CFL si in continuare se merge pe permaneta la domiciliu ( arest la domiciliu) .

  2. La posturile din delta nu se pot asigura echipe de interventie, se merge tot pe acea permanenta NEPLATITA

  3. Patrulez de la 17 la 01 si pana la 08 a doua zi permanenta pe teritoriul a 3 comune cu 30 de sate in total.

      1. In Harghita sunt echipe de cate doi politisti care actioneaza pe raza a mai multor comune apropiate. Se patruleaza zilnic intre orele 17.00-01.00 si permanenta neplatita la domiciliu pana la 8 dimineata…Sambata si duminica se organizeaza actiuni, tot de la 17.00-01.00, iar restul de 16 ore permanenta de la domiciliu si daca sunt apeluri se intervine….E ok sa fii in serviciu pt. a interveni in caz de nevoie la 112, dar de ce trebuie sa patrulezi 8 ore si sa consumi benzina cand este atat de mult de lucru in dosare si alte activitati? Nu ar putea ramane fiecare din cei doi lucratori la posturile lor si sa intervina impreuna daca situatia impune? Eventualele ore de patrulare sa fie alese strict in functie de necesitatea prezentei in teren?

  4. Problemele reale ale celor din mediul rural sunt: in primul rand diferenta de confort pentru ei si familiile lor fata de cei de la orase, in multe situatii sunt cu “privata” in gradina, programul incarcat, multitudinea de responsabilitati(de la maturatul si curatenia in post, taiatul lemnelor pentru foc, la secretariat si dosare penale, petitii, munca de prevenire si proximitate, lucru sub presiunea termenelor, etc) cel putin triplu fata de un agent de siguranta publica, de la politia TF sau de la rutiera(toata stima pt. aceste categorii), care lucrand in ture au si salarii mai mari. De ce credeti ca majoritatea agentilor fug de la posturi? Nu credeti ca ar trebui propus un sistem de sporuri motivante pentru lucratorii de la posturi si in acest fel sa fie atrasi lucratorii cei mai buni si care sunt atat de necesari complexitatii sarcinilor? Desi posturile comunale includ categoria cea mai numeroasa de personal, tot timpul a fost cenusareasa politiei…

  5. Bla, bla, bla… Cei din IGPR nu spun nimic nou. Asta știm și noi! Vrem masuri concrete, cu aplicabilitate în practica.
    Avem nevoie de oameni în operativ. Culmea este ca în structurile de suport, neoperative, schemele de personal sunt ocupate la maxim, fiind supradimensionate. Ca exemplu, la un ipj, la Financiar sunt vreo 15 “polițiști” în condițiile în care totul este informatizat, nu se mai lucrează cu foarte mulți bani în numerar, iar numărul angajaților din ipj este mult redus fata de acum 10-15 ani. La fel este și la Logistica, la Personal, la Evidenta operativa. Media de vârstă este de 30-35 ani la aceste structuri, în schimb la cele operative este de 45 ani.
    Deci, oameni sunt, dar nu sunt folosiți în mod rațional de către “menegerii” din fruntea ipj-urilor.

Dă-i un răspuns lui Stoica Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută