Poliția judiciară pe cale de dispariție?

Aceasta este întrebarea pe care şi-o adresează foarte mulţi colegi în contextul în care s-a împlinit termenul limită de 90 de zile prevăzut în Legea nr. 364/2004 privind organizarea și funcționarea poliţiei judiciare, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2020. Este vorba de art. 2, alin. 4  din Legea nr. 364/2004: “Calitatea de organ de cercetare penală al poliției judiciare este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.”

Astfel, poliţiştii din structurile poliţiei judiciare, care îşi suplimentează veniturile în mod legal, prin desfăşurarea unor alte activităţi lucrative în timpul liber, trebuie să aleagă dacă renunţă la un al doilea job sau la această calitate, care le aduce mai multe obligaţii decât drepturi. De exemplu, un agent de investigaţii criminale cu 20 de ani vechime, plătit pe funcţia maximă, este remunerat cu „fabuloasa” sumă netă de 160 de lei ca spor de suprasolicitare neuropsihică (îngheţată la valoarea din 2018).

Trebuie să amintim faptul că prin art. 41 din Decretul nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, prescripțiile și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit prezentului decret, dispozițiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale contrare nefiind aplicabile, astfel că și termenul de 90 de zile prevăzut în Legea nr. 364/2004 va fi suspendat, așa cum mulți prim-procurori au interpretat textul enunțat.

Încă de la apariţia proiectului OUG nr. 20/2020 am atras atenţia cu privire la introducerea acestei noi interdicţii pentru poliţiştii care fac parte din structurile poliţiei judiciare (suplimentar faţă de cele deja prevăzute în Statutul Poliţistului), interdicţie care nu este compensată şi pecuniar.

Şi atunci, care ar mai fi motivaţia rămânerii în structurile poliţiei judiciare? De ce să lucrăm într-o structură unde vom fi chemaţi la serviciu oricând din timpul liber pentru că s-a comis o tâlhărie, un viol, un accident rutier cu victime sau o altă infracţiune gravă, iar orice minut pierdut face ca acel infractor să scape? Sau să investighezi infracţiuni economice cu prejudicii de milioane de euro? Pentru aceste întrebări, răspunsul Ministerului Afacerilor Interne este: se acordă 160 de lei.

Majoritatea colegilor o fac însă din convingere, din dorinţa de a „curăţa” străzile de infractori, cu toate riscurile pe care le implică asta. Dar aceştia devin tot mai frustraţi de modul cum sunt trataţi de instituţia pentru care şi-au sacrificat viaţa personală şi timpul liber atâţia ani şi încep să se reorienteze către alte structuri, unde au un program clar, cu mult mai puţine atribuţii şi interdicţii, iar în plus sunt şi plătiţi mai bine. Oricum „exodul” poliţiştilor judiciarişti către alte structuri a început mai demult, deficitul în cadrul structurilor de poliţie judiciară fiind cel mai mare, dar această nouă „invenţie” a MAI  este cireaşa de pe tort şi poate duce la SFÂRŞITUL POLIŢIEI JUDICIARE.

Atragem atenţia conducerii MAI că un poliţist judiciarist se perfecţionează în foarte mulţi ani şi simpla înlocuire a acestuia cu unul venit de pe băncile şcolii sau fără experienţă în activitatea de cercetare penală, va rezolva doar cantitativ (statistic) problema. Oricum calitatea nu mai este demult un indicator de performanţă în MAI. Colegii cu experienţă din teritoriu ne transmit că gradul de deprofesionalizare al poliţiştilor a ajuns la un maxim istoric.

Domnule ministru şi domnilor din conducerea MAI, trebuie să luaţi măsuri până nu este prea târziu. Şi nu ar fi rău ca atunci când o faceţi, să îi întrebaţi şi pe cei din stradă, pentru că ei ştiu cel mai bine care sunt problemele. Un principiu sănătos, care să determine cei mai pregătiţi poliţişti să vină în structurile poliţiei judiciare, ar fi o remuneraţie proporţională cu complexitatea muncii, pentru că în momentul de față este invers.

 

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

 

 

 

 

Sindicatul EUROPOL: Poliția judiciară pe cale de dispariție?

Distribuie

2 răspunsuri

  1. Voi imi amintiti de bancul ala cu baba care a fost trecuta strada de catre doi adolescenti, cu forta!
    Voi nu intelegeti ca tara asta nu are nevoie de o politie adevarata? Si nici nu vor sa plateasca pentru ea? Daca tara nu isi doreste o politie in adevarata, voi de ce insistati sa ii dati una? Dati-i ce isi doreste: oameni care sa impuna prin forta anumite dispozitii ale legii si atat. Ca aceasta politica se va intoarce candva impotriva ei, si a poporului, este alta discutie, dar nu mai insistati sa treceti baba strada cu forta!

  2. Imaginati va ca pe langa adevaratii politisti judiciaristi sau organe de cercetare penală ale poliției judiciare din structurile de investigații criminale cu mii de ore facute in contul solidarității (cu permanențe neplatite) si cei de la posturile de politie comunale sau de transporturi, mai sunt si unele capuse cu sporul de judiciar de prin structurile de ordine publica, sefi de schimbi sau unii recunoscuti ptr obediența lor, desi Disp IGPR 123 din 2012 spune clar ca nu au atributii de cercetare in cauze penale cu AC sau AN, apreciati ptr ca nu deranjează si raspund la comenzi!

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută