Normele privind salarizarea DECLASIFICATE. Vezi Ordinul publicat

Normalitatea începe să apară în Sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, însă ocolește cu desăvârșire Ministerul Afacerilor Interne. Chiar și pe noi ne-a luat prin surpridere inițiativa ministrului apărării, Vasile Dîncu, care a finalizat procedurile de declasificare a normelor ce vizează salarizarea personalului propriu. Practic, de la momentul apariției Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu toate Anexele asociate familiilor ocupaționale, se impunea ca toate normele cu privire la modul de aplicare a legii să fie publice.

La nivelul MAI, se menține cu multă îndârjire clasificarea informațiilor ce vizează salarizarea polițiștilor și a întreg personalului, care s-a realizat prin Ordinul MAI S7/31.01.2018. Interesul este clar al celor care încasează drepturile salariale necunoscute publicului larg. Vorbim de 3%-5% din personalul cu funcții de conducere a căror salarii ajung și la 15000-20000 lei. Sindicatul EUROPOL a militat întotdeauna pentru ca aceste norme să fie publice, pentru a fi accesibile polițiștilor dar și pentru a arăta societății că astăzi, media salarială în rândul polițiștilor cu funcție de execuție este de aproximativ 3000 lei, adică mai puțin ca salariul unui angajat într-un supermarket.

Mai mult, organizația noastră a sesizat de mai multe ori că lipsește cu desăvârșire temeinicia și legalitatea clasificării ca „secret de serviciu” a normelor ce vizează de exemplu acordarea majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale. Pentru că în timp ce în rândul polițiștilor, nimeni nu știe care sunt criteriile și indicatorii de referință pentru acordarea acestor drepturi care pot ajunge până la 2500-3000 de lei/lună în cazul șefilor, colegii din penitenciare, având la bază aceeași prevedere din Legea 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, au emis norme „nesecrete”, ORDINUL nr. 2.415/C din 11 iunie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru personalul din sistemul administrației penitenciare.

Art. 29
Sunt considerate lucrări de excepţie:
a) cele efectuate în vederea realizării unor obiective cu impact ridicat asupra organizării şi funcţionării structurilor din sistemul administraţiei penitenciare;
b) cele care impun efectuarea unor activităţi cu un grad ridicat de răspundere sau specializare;
c) cele care presupun o documentare complexă sau gestionarea unui volum mare de informaţii;
d) cele care contribuie la identificarea, obţinerea sau creşterea veniturilor.
Art. 30
Sunt considerate misiuni speciale:
a) activităţile directe desfăşurate cu persoanele arestate preventiv sau condamnate la pedepse privative de libertate, în împrejurări având o complexitate ridicată;
b) activităţile care implică riscuri deosebite pentru siguranţa personalului sau pentru funcţionarea în bune condiţii a unităţilor din sistemul administraţiei penitenciare;
c) activităţile cu un grad de complexitate mai mare decât atribuţiile corespunzătoare postului ocupat.
Art. 32
(1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor stabileşte numărul de persoane care pot beneficia de majorare în conformitate cu art. 31, precum şi proporţia acestora pe corpuri profesionale şi îl comunică fiecărei unităţi subordonate, aceasta având obligaţia de a se încadra în datele primite.
Art. 33
(2) Propunerile de acordare a majorării se analizează în consiliul de conducere al unităţii, până la sfârşitul lunii imediat următoare trimestrului pentru care se acordă. În urma analizei se stabilesc propunerile finale asupra cărora urmează să decidă persoana competentă potrivit alin. (3).
Sindicatul EUROPOL a solicitat deja conducerii Ministerului Afacerilor Interne, printr-o adresă scrisă, declasificarea Ordinul MAI S7/31.01.2018 cu scopul evident de a asigura transparența și publicitatea normelor care guvernează salarizarea polițiștilor. Faptul că astăzi, un polițist nu știe din ce îi este compus salariul, creează premisele unui furt, care a fost confirmat în repetate rânduri, inclusiv de către Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 51/2019.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL

Sindicatul EUROPOL: Normele privind salarizarea DECLASIFICATE. Vezi Ordinul publicat

Distribuie

6 răspunsuri

  1. De ce nu bate pensia plutonierul djutant șef ieșit la pensie de exemplu acum 25 de ani cu cea a celui care a ieșit în prezent
    De ce sunt diferențe ?
    Pe aceiași funcție arunci și cel pe aceiași funcție acum ?

    1. Pentru că au ieșit ambii, pe acte normative(legi) diferite…. Iar în perioada ,, dintre,, cei doi, legislația a mai fost modificată de încă N ori.. Așa este în România lucrului bine făcut.

  2. Cereți si declasificarea normelor de stabilire a condițiilor de muncă deoarece si acestea se aplică discretioar, sunt lucrători care nu sunt operativi dar au condiții speciale de muncă iar alții care nu au condiții speciale de muncă sunt obligați să execute misiuni operative.

Dă-i un răspuns lui Iordache Daniel Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută