Privim stupefiați la impactul măsurilor pecuniare generate de prevederile celor două Ordonanțe Militare, raportându-ne la capacitatea administrativă redusă, în situații de criză, a statului român de a face față actualei pandemii.
În acest context, putem observa cum Direcțiile de Sănătate Publică sunt depășite funcțional de gama de evidențe și de măsuri ce trebuie transmise și implementate către instituțiile integrate în prevenirea răspândirii coronavirusului, fără ca la acest moment să existe în mod clar proceduri de acțiune pe care inclusiv colegii noștri să le poată aplica pentru a se proteja atât pe ei cât și pe ceilalți cetățeni.
Astfel, după cum am prezentat în materialele anterioare, au fost stabilite de legiuitor o serie de contravenții și sancțiuni din care vom expune pe cele mai reprezentative.
Conform Ordonanței Militare nr.1/2020:
Art. 1 alin. (1) Se suspendă activitatea de servire și consum al produselor alimentare și băuturilor alcoolice și nealcoolice, organizată de restaurante, hoteluri, cafenele sau alte localuri publice, în spațiile destinate acestui scop din interiorul sau exteriorul locației.
Art. 2 alin. (1) Se suspendă toate activitățile culturale, științifice, artistice, religioase, sportive, de divertisment sau jocuri de noroc, de tratament balnear și de îngrijire personală, realizate în spații închise.
Art. 3 alin. (1) Se interzice organizarea și desfășurarea oricărui eveniment care presupune participarea a peste 100 de persoane, în spații deschise.
Art. 8 alin. (1) Se interzice persoanelor izolate la domiciliu, carantinate sau internate, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, să iasă din locația în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităților competente.
Conform Ordonanței Militare nr.2/2020:
Art. 1 alin. (1) Se suspendă temporar activitatea în cabinetele de medicină dentară.
Art. 2 alin. (1) Se suspendă temporar activitățile de comercializare cu amănuntul, a produselor și serviciilor, în centrele comerciale în care-și desfășoară activitatea mai mulți operatori economici, cu excepția vânzării produselor alimentare, veterinare sau farmaceutice și a serviciilor de curățătorie.
Art. 3 alin. (1) Circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei se efectuează numai cu respectarea măsurilor generale de prevenire a răspândirii COVID-19 și evitarea formării oricărui grup de persoane.
Art. 5 alin.(1) În intervalul orar 22.00 – 06.00, circulația persoanelor în afara locuinței/gospodăriei este permisă numai pentru motivele prevăzute la art. 4.
Art. 7 alin. (1) Persoanele izolate la domiciliu, ca măsură de prevenire a răspândirii COVID-19, care părăsesc locația în care acestea au fost plasate, fără aprobarea autorităților competente, sunt considerate persoane cu risc crescut de contagiozitate și sunt conduse de forțele de ordine publică și plasate în carantină instituționalizată, sub pază.
Pentru săvârșirea oricăreia din contravențiile enumerate, s-a stabilit ca măsură pecuniară o amendă în cuantum cuprins între 100 lei și 5000 lei (în cazul persoanelor fizice), și cu amendă cuprinsă între 1000 lei și 70.000 lei(in cazul persoanelor juridice), însă fără prea mare impact, zicem noi, întrucât cel ce comite o astfel de faptă are posibilitatea de a plăti în 15 zile de la comunicarea sancțiunii, jumătate din minimul amenzii stabilite de către agentul constatator. De exemplu, în cazul persoanei fizice, dacă un polițist stabilește o amendă în cuantum de 5000 lei, contravenientul are posibilitatea de a plăti suma de 50 lei, iar în ceea ce privește contravențiile săvârșite de către persoanele juridice, dacă agentul constatator a stabilit o amendă de 70.000 lei, respectiva persoană va putea să scape mult mai ieftin, plătind în 15 zile suma de 500 lei.
Pe cale de consecință, ne întrebăm, cum vom putea combate răspândirea coronavirusului, când persoanele izolate la domiciliu se pot plimba pe stradă nestingherite, riscând doar plata sumei de 50 lei ce reprezintă jumătate din minimul amenzii, iar persoanele juridice care pot contribui, de asemenea la raspândirea virusului, vor plăti suma de 500 lei, în urma comiterii unei contravenții, iar profiturile financiare ale acestora fiind mult mai mari?
Sunt suficiente aceste măsuri legislative, blânde am spune noi, în contextul situației de urgență ce a cuprins teritoriul țării, în condițiile în care polițiștii sunt din ce în ce mai expuși din cauza lipsei materialelor de protecție?
Un alt aspect legislativ de actualitate privind înăsprirea prevederilor Codului Penal, pentru combaterea răspândirii virusului Covid-19, îl constituie Ordonanța de Urgență a Guvernului publicată În Monitorul Oficial, partea I, nr.228/20.03.2020, în baza căreia cuantumul unor pedepse pentru comiterea unor infracțiuni prevăzute în Codul Penal a fost majorat, după cum urmează:
Art. 326 Falsul în declarații – actuala pedeapsă pentru comiterea acestei fapte este cuprins între 1 și 5 ani sau amendă, în forma veche pedeapsa cu închisoarea fiind cuprinsă între 3 luni și 2 ani sau cu amendă.
Art. 352 Zădărnicirea combaterii bolilor – vechea reglementare prevedea pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 2 ani sau amendă, iar în forma tentativei pedeapsa era de 1 lună la 6 luni sau cu amendă.
Conform noilor reglementări, această infracțiune prevede în formele ei simple precum și din culpă, pedepse cu închisoarea cuprinse între 6 luni și 3 ani, iar în ceea ce privește formele agravate cuantumurile pedepselor sunt cuprinse între 1 și 5 ani(dacă urmarea directă este răspândirea bolii), 2 și 7 ani(când persoana răspândește cu bună știință boala, ori a rezultat vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane), 3 la 10 ani(dacă în urma transmiterii cu intenție a bolii a rezultat vătămarea corporală a uneia sau mai multor persoane), 5 la 12 ani(dacă prin comiterea faptei s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane) și de la 7 la 15 ani(dacă prin transmiterea în mod intenționat a bolii s-a produs moartea uneia sau a mai mult de 3 persoane)
Art. 3521 Omisiunea declarării unor informații, infracțiune neprevăzută până acum în Codul Penal, ce constă în fapta unei persoane de a nu divulga cadrelor medicale sau altor persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau unei unități în care acestea își desfășoară activitatea a unor informații esențiale cu privire la posibilitatea de a fi intrat în contact cu o persoană infectată cu o boală infectocontagioasă, pentru care cuantumul pedepsei cu închisoarea este de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Inclusiv aceste noi prevederi nu produc un impact deosebit, și nu vin într-un real sprijin pentru efectivele din cadrul instituțiilor publice care acționează pentru prevenirea răspândirii pandemiei, întrucât persoanele care comit aceste infracțiuni vor fi cercetate în stare de libertate, deoarece doar în anumite forme și împrejurări de comitere a acestor fapte, prevăzute în mod explicit în Codul de Procedură Penală, poate fi dispusă măsura reținerii și respectiv arestării preventive față de acestea, deși situația de urgență instaurată pe întregul teritoriu al României necesită măsuri mult mai drastice.
Este important să înțelegem necesitatea unor măsuri mult mai restrictive, însă și mai important este ca întreaga societate civilă să conștientizeze că factorul primordial al prevenirii răspândirii virusului Covid-19 este reprezentat de măsurile de protecție pe care trebuie să le luăm fiecare în parte în ceea ce privește respectarea tuturor indicațiilor și măsurilor dispuse de către autorități.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
