MAI a introdus majorări pentru performanța polițiștilor

Astăzi, începând cu ora 14:30 la nivelul Ministerului Afacerilor Interne a avut loc ședința Subcomisiei de dialog social în cadrul căreia a fost abordată necesitatea modificării Ordinului MAI S/7/2018, ca urmare a punerii în aplicare a prevederilor OUG nr. 26/2024 care presupun faptul că personalul din instituțiile publice de apărare, ordine publică și securitate națională care participă la realizarea și menținerea capacității operaționale a structurilor/unităților, pentru îndeplinirea misiunilor specifice, beneficiază de o majorare salarială în cuantum de până la 30% din solda de funcție/salariul de funcție/salariul de bază.

În debutul dezbaterilor, reprezentanții MAI au venit cu propunerea realizării unui număr de 17 praguri procentuale aferente structurilor/domeniilor de activitate, începând de la 7% până la 30%, incluzând și anumite criterii de acordare, respectiv suspendare a plății acestor cuantumuri.

După ce reprezentanții Sindicatului Europol și a celorlalte organizații sindicale și-au manifestat dezacordul cu privire la rigidizarea modalității de acordare a cotelor procentuale aferente acestui tip de majorare a drepturilor salariale, conducerea MAI a decis modificarea numărului de praguri procentuale. Astfel, de la 17 trepte s-au comprimat la 14 trepte, sens în care cotele procentuale aferente acestei majorări vor porni de la 10% până la 30%.

Referitor la condițiile de acordare/menținere a majorării, au fost instituite criterii de performanță/disciplină, în vederea creșterii calității actului polițienesc, astfel:

• deținerea calificativului anual de Foarte Bine;
• angajatul să nu se afle sub efectul unei sancțiuni disciplinare;
• să nu fie pusă în mișcare acțiunea penală pentru infracțiuni comise cu intenție;
• participarea la activitățile de evaluare a performanțelor sportive/tragerii cu armamentul din dotare;
• participarea la evaluările psihologice sau la comisiile medico-militare dispuse în condițiile actelor normative în vigoare.

Reprezentanții Sindicatului EUROPOL, cu toate că au prezentat o altă versiune de acordare a acestei majorări, care să fie pe principiul piramidei inverse, respectiv cele mai mari procente pentru polițiștii cu salarii mici și cele mai mici procente pentru secretarii de stat, subsecretari de stat, directori generali, inspectori generali, în condițiile în care nu au fost acceptată această variantă, au fost nevoiți să se raporteze strict la draftul pus la dispoziție, față de care amintim câteva din observațiile formulate, marea majoritate fiind preluate:

• acordarea spre limita maximă de 30 % a majorării pentru cadrele didactice ale Școlilor de agenti de poliție și Academiei de Poliție „A.I.Cuza”, având în vedere că aceștia sunt salarizați sub nivelul cadrelor didactice din instituțiile de învățământ din afara MAI;
• acordarea într-un procent mai mare a majorării pentru structurile de poliție judiciară ale căror salarii sunt la acest moment printre cele mai mici din MAI, mai ales pentru colegii care încă sunt planificați și acceptă planificări abuzive de „permanență/intervenție de la domiciliu” fără să fie pontați;
• pentru funcțiile de conducere să fie alocate procente mai mari pentru cei care au în subordine mai mulți polițiști. Ne-am folosit de exemplul Biroului/Serviciului SSM (sănătate și securitate în muncă) din MAI care are 2-4 funcții în subordinea șefului iar la nivelul unui județ sunt șefi de birou ordine publică/rutieră/judiciar cu 50-80 polițiști în subordine;
• eliminarea diferențelor de procent prin mărirea la nivelul structurii centrale a Arhivelor Naționale ale României a procentului acordat inițial pentru structurile județene ale acestei structuri;
• stimularea polițiștilor care primesc în tutelă polițiști, prin acordarea unui procent mai mare a cuantumului majorării pentru categoria din care fac parte. Este o Problemă nerezolvată de 22 ani;
• acordarea unui procent mai mare pentru polițiștii din cadrul Brigăzii Rutiere București, față de polițiștii rutieri din țară care nu fac parte din structurile poliției judiciare. Polițiștii rutieri din București aveau salariile mai mici decât colegii lor din țară din cauza faptului că aceștia nu fac parte din structurile poliției judiciare, însă efortul pe care îl depun zilnic în traficul din capitală este considerabil;

Din păcate, celelalte propuneri care vizau eliminarea diferențelor dintre categoriile de polițiști, exclusiv pe apartenența lor la o structură centrală sau la o structură din provincie nu au fost acceptate de secretarul de stat Despescu. Totodată, referitor la nivelul inferior de la care s-a pornit grila, am atras atenția că această majorare s-ar putea acorda doar până în decembrie 2024, iar în contextul proiectului noii legi a salarizării pe care nu l-am văzut până acum, există riscul ca salariile pe viitor să pornească de la salariile în plată. Asta în condițiile în care polițiștii înregistrează în continuare restanțe reprezentate de plafonări, înghețări, limitări sau prorogări ale unor termene.

Totodată, dincolo de aprecierea evidentă față de acest nou instrument care aduce mai aproape de adevăr salarizarea din MAI, nu putem să nu criticăm mentalitatea desuetă a lui Despescu, care s-a plasat în vârful majorării cu procentul maxim de 30%. Și atunci nu putem să nu ne întrebăm cât înseamnă 30% din aproximativ 23000 lei cât are salariu un secretar de stat sau cât înseamnă 12% pentru un polițist cu salariu de 3100 lei.

Cu toate că dezbaterile au traversat episoade de încordare cu privire la forma inițială propusă de către MAI, la finalul discuțiilor ministrul Cătălin Predoiu a subliniat că scopul introducerii unui număr de praguri procentuale, ce a fost reconfigurat la solicitarea organizațiilor sindicale, a fost acela de a stimula performanța instituțională astfel încât să genereze o creștere a calității serviciului polițienesc pentru societatea civilă, precizând că ordinul de reglementare a acestui tip de majorare va intra în vigoare cu data de 01.06.2024.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol