Încă o prevedere din Statutul polițiștului declarată neconstituțională

Curtea Constituțională a României a admis ieri, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a prevederilor din cuprinsul art. 27^46 alin. 1, lit. b) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului și a constatat că sintagma „nu este cercetat disciplinar” este neconstituțională.

Art. 27^46, alin. 1:

La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa poliţistul care:

1.                a) este declarat «apt medical» şi «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop;
2.               b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancţiuni disciplinare sau faţă de acesta nu a fost pusă în mişcare acţiunea penală;
3.               c) a obţinut calificativul de cel puţin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu;
4.              d) îndeplineşte condiţiile de vechime şi studii, conform alin. 2 şi 3;

Această decizie vine după un lung șir de abuzuri și hărțuiri care au avut la bază exact această condiție, folosită excesiv de către șefi, ori de câte ori voiau să execute un subaltern, sau să elimine concurența pentru anumite concursuri de ocupare a unor posturi vacante. Această condiție a fost introdusă în Legea 360/2002 prin OUG 53/2018, act normativ promovat la acel moment de ministrul Carmen Dan, cu scopul vădit de a crea un mecanism de control asupra polițiștilor care participă la concursuri.

Sindicatul EUROPOL a documentat în detaliu modul de operare al șefilor care acționează arbitrar, aplicând dubla măsură în privința cercetării disciplinare. Astfel, în toate cazurile în care am sesizat încălcări ale prevederilor legale de către șefii profesionali, inspectorul șef/inspectorul general/ministrul refuzau să declanșeze cercetarea prealabilă conform art. 59 din Legea 360/2002, în vederea constatării existenței/inexistenței abaterii disciplinare. În schimb, dispuneau „verificări” în afara cadrului legal, reglementat de HG 725/2015, pentru a-și proteja apropiații care comiteau abuzuri. În cazul agenților/ofițerilor cu funcții de execuție însă, pentru orice sesizare se declanșa a doua zi cercetarea prealabilă și astfel polițistul era blocat, atât din perspectiva posibilității de ocupare a unei funcții vacante, cât și din perspectiva modificării raporturilor de serviciu prin mutare, împuternicire etc.

Mai ales în această perioadă, în care în cele din urmă ministrul Lucian Bode și-a îndeplinit obligația legală de a organiza concursuri pentru funcțiile vacante, ne-au fost semnalate foarte multe situații în care polițiștilor le-au fost invalidate dosarele pentru că erau cercetați prealabil, unii dintre ei nici măcar nu știau că fac obiectul unor cercetări disciplinare. Scopul fiind evident, pentru a se elimina „concurența” și de a fi declarat câștigător, persoana agreată.

Chiar dacă la acest moment nu avem motivarea CCR pe această decizie, este clar că judecătorii au luat în considerare că prin actuala prevedere este înfrântă prezumția de nevinovăție a polițistului față de care s-a declanșat cercetarea prealabilă. Este ridicol și greu de înțeles pentru oricine, ce s-a avut în vedere de către legiuitor referitor la aceste condiții, în contextul în care, de exemplu, un polițist față de care s-a început urmărirea penală, existând indicii rezonabile în acest sens, poate participa la un concurs, iar un polițist care este reclamat de șeful său că l-a surprins fără cascheta pe cap și implicit s-a declanșat cercetarea disciplinară, nu poate participa la concurs.

Rezultă clar că prevederea de mai jos, declarată neconstituțională de către CCR, producea efecte mai drastice decât însăși o sancțiune. Și asta pentru că, de exemplu, în cazul unei sancțiuni de mustrare scrisă sau diminuare salarială, termenul de prescripție era de 6 luni, ori în cazul cercetărilor prealabile, acestea erau ținute la sertar chiar și 12-18 luni, cu efectul evident de a bloca cariera polițistului și posibilitatea acestuia de a participa la concursuri. Iar pe principiul „cine nu muncește nu greșește…și merită premiat” vă lăsăm pe dumneavoastră să vă faceți o idee despre cum sunt promovate „valorile” pe multe dintre funcțiile de conducere.

În final, este important să aducem în discuție și situațiile juridice ipotetice în care se pot afla colegii noștri care sunt în situația de a fi cercetați disciplinar, dar care s-au înscris pentru participarea la diferite concursuri. Astfel, cu toate că la acest moment comunicatul CCR nu este de natură să producă efecte juridice până la publicarea în M.Of. a deciziei, fiind cunoscute prevederile art. 147 din Constituție, orice polițist căruia i s-a invalidat dosarul în cadrul unui concurs se poate folosi de această decizie în următoarele variante:

• se poate adresa instanței de contencios administrativ în vederea suspendării concursului, chiar și pe cale de ordonanță președințială;
• poate solicita obligarea comisiei de concurs la validarea dosarului dacă singurul impediment a fost cel referitor la faptul că se află în curs de cercetare disciplinară;
• poate solicita anularea concursului, în situația în care deja a fost finalizat.

Mai mult, orice polițist care s-a simțit vătămat în dreptul său constituțional prevăzut la art. 41 din Constituție poate să promoveze o acțiune în răspundere civilă delictuală prin care să ceară daune din partea instituției. În acest sens, Sindicatul EUROPOL va consilie și va pune la dispoziție avocați membrilor interesați de promovarea unor astfel de acțiuni.

În cel mai scut timp, sperăm să putem să vă anunțăm și cu privire la declararea neconstituțională a prevederilor art. 62⁶, 27¹⁵ alin. (2) din Legea 360/2002 cu privire la interzicerea mutării și împuternicirii în situația în care polițistul se află în curs de cercetare disciplinară.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol