Iată cum va arăta salarizarea polițiștilor în 2020

Avem primele date oficiale cu privire la imaginea salarizării pentru polițiști în anul 2020. Dacă până acum s-a vorbit foarte mult pe surse și ni s-a indus ideea că ar trebui să ne bucurăm dacă nu ni se vor tăia anumite drepturi, iată că azi, după ședința de Guvern, s-a decis asumarea răspunderii executivului pentru trei proiecte – legea bugetului de stat, legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi legea de corectare a Ordonanţei de Urgenţă 114.

Față de revendicările transmise de Sindicatul EUROPOL Guvernului României, constatăm că în legea bugetului de stat este prevăzută creșterea de 1/3 din diferența salarială până în 2022 iar în legea de corectare a OUG 114 avem prevăzută majorarea de 75% pentru activitatea prestată în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale, precum și pentru orele suplimentare care nu au fost compensate în 60 de zile, respectiv decontarea serviciilor turistice.

Din cuprinsul revendicărilor pe care le-am formulat nu s-a ținut cont de plata normei de hrană actualizate, de care celelalte instituții din sistemul de ordine publică (SRI, STS, MApN etc) beneficiază deja începând cu luna ianuarie 2019, pe baza Ordinului MApN care a actualizat norma de hrană încă din iulie 2018. Cu toate acestea, pe site-ul MAI a fost publicat un comunicat de presă în care ni se povestește cum s-a dedublat domnul ministru Vela, iar din calitatea de senator în Parlamentul României, a formulat un amendament în acest sens, pentru plata actualizată a normei de hrană.

Sigur, cu toate că este de apreciat acest demers al ministrului Vela, ne întrebăm de ce nu s-a folosit de calitatea de membru al Guvernului și implicit nu a introdus plata actualizată a normei de hrană în proiectul legii bugetului. Asta denotă ori o lipsă de comunicare cu primul ministru, ori o acțiune de fațadă, pentru a nu putea să îl acuzăm că nu a făcut nimic în privința normei de hrană actualizate.

Elementul surpriză care generează multe analize este însă modul de aplicare a sporului de condiții grele (sporul de antenă) la nivelul personalului MAI. Dacă până în prezent, sporul de antena a fost în cuantumul de 10% din salariul de funcție anului 2018, reprezentând sume cuprinse între 230-350 lei, Guvernul a schimbat mecanismul și apreciază că acest spor trebuie să fie în cuantum fix pentru toate categoriile de bugetari.

Astfel, s-a hotărât ca acest spor de condiții grele să fie raportat la nivelul salariului minim brut garantat în plată iar procentul să fie de 25% din această bază. Cu alte cuvinte, fiecare bugetar din România va primi 557 lei dacă își desfășoară activitatea în condiții grele, vătămătoare sau periculoase de muncă.

Această măsură, de tip „Robin Hood”, va determina creșteri pentru cel mai prost plătiți bugetari, cum sunt și polițiștii, însă vor determina scăderi semnificative pentru alte categorii de personal din sectorul bugetar. Justificarea Guvernului pentru schimbarea modului de plată a sporului este reprezentată de faptul că toți angajații care își desfășoară activitatea în condiții grele, vătămătoare sau periculoase sunt afectați în aceeași măsură, indiferent de profesia pe care o dețin.

Sigur, de-a lungul timpului s-a mai pus în discuție această modalitate de plată a unor drepturi salariale ce vizează compensația pentru vătămările la care sunt expuși angajații, însă este pentru prima dată în istorie când se ia o astfel de măsură ce se dorește a elimina discriminările. Este evident că expunerea la unde electromagnetice (antenă) are aceleași efecte asupra sănătății și dacă ești agent de poliție și dacă ești șeful inspectoratului de poliție. Era dificil ca cineva să explice de ce un șef primește o sumă corespunzătoare sporului de antenă de 3-4 ori mai mare decât cea acordată unui agent.

Acordarea sumei de 557 lei, începând cu 1 ianuarie 2020 întregului personal care își desfășoară activitatea în condiții grele de muncă, va genera o creștere a salariului net, cuprinsă între 150 lei – 250 lei, doar prin acordarea acestei valori fixe. Practic, vom avea 110.000 de beneficiari ai acestei creșteri, în special personal de execuție, în timp ce pentru aproximativ 18.000 de ofițeri superiori și personal cu funcții de conducere această măsură va reprezenta o scădere salarială.

Printre alte măsuri adoptate se numără și cea care interzice cumularea pensiei cu salariul, situație care se regăsește în peste 13.500 de posturi din sistemul de educație și sănătate, însă avem și noi 3 persoane cu funcții importante, numite chiar de ministrul Vela, care vor trebui să se hotărască dacă rămân cu pensia sau aleg salariul. Este vorba despre Traian Berbeceanu, directorul de cabinet a lui Vela, despre Dan Antonescu, consilierul insp gen Vasilescu care conduce Poliția Română, dar și Gelaledin Nezir, consilier ministru.

Este de precizat că prin angajarea răspunderii Guvernului pe cele 3 proiecte de legi, parlamentarii nu vor mai putea dezbate proiectul, ci doar vor propune modificări asupra cărora Guvernul va decide dacă le acceptă sau nu. Forma finală a actelor normative o vom avea după ședința plenului Parlamentului din data de 23.12.2019, urmând să vă informăm cu privire la orice alte modificări care vor exista.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului EUROPOL

Sindicatul EUROPOL: Iată cum va arăta salarizarea polițiștilor în 2020

Share on facebook
Distribuie

5 răspunsuri

    1. Clădirea unei autorități publice, unde lucrez este lipită de clădirea poliției. Oare și eu o să primesc sporul de antenă?🤔

  1. Cu respect las intreba pe D. ul Vela cind se va aplica în M. A. I. asa ceva ORI PENSIA ORI ȘALARIU RĂSPUNS NICIODATĂ DE CE INTERESELE SUNT MARI CITI NU SUNT IEȘIȚI LA PENSIE ȘI LA O LUNA SAU ANGAJAT PE ACEEAȘI FUNCȚIE CARE PESTE NOAPTE PUTEA FI OCUPATA DE PERSONAL CIVIL DAR NU ORCE PERSONAL CIVIL

Dă-i un răspuns lui Sterparu Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *