Hărțuirea la locul de muncă se pedepsește

Este deja arhicunoscut faptul că profesia de polițist este una ce ține de vocație, că impune sacrificii dar și satisfacția lucrului împlinit. Acest lucru se întâmplă în contextul în care colegii din teritoriu sunt deseori puși în postura de a analiza într-un timp foarte scurt, sub presiunea emoțiilor și a timpului, o anumită situație pe care să o raporteze la o gamă extrem de vastă de acte normative pentru a dispune măsura legală corespunzătoare.

Pe scurt, polițiștii, de multe ori într-o secundă, trebuie să ia o hotărâre pe care alții o vor analiza timp de luni sau ani de zile. Acesta nu este și cazul șefilor care la adăpostul biroului cald și al scaunului confortabil pun presiune pe rezultatele muncii colegilor noștri din stradă, manifestându-și aptitudinile de “polițiști” prin adoptarea unui comportament specific stăpânilor de moșii, recurgând la hărțuire, nu de multe adresându-se subordonaților cu apelative de genul “leneș”, “bun de nimic”, “simplu purtător de uniformă”, “fricos”, colegii noștri fiind puși astfel într-o lumină extrem de proastă atât în fața colectivului din care fac parte cât și a societății.

Pentru reglementarea acestei forme de hărțuire la locul de muncă, în Monitorul Oficial, partea I, nr. 713 a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare precum şi pentru completarea art. 6 din Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Conform noilor prevederi, hărţuirea morală la locul de muncă se sancţionează disciplinar, contravenţional sau penal, după caz,  fiind reprezentată de orice comportament exercitat cu privire la un angajat, de către un alt angajat care este superiorul său ierarhic, de către un subaltern şi/sau de către un angajat comparabil din punct de vedere ierarhic, în legătură cu raporturile de muncă, care să aibă drept scop sau efect o deteriorare a condiţiilor de muncă prin lezarea drepturilor sau demnităţii angajatului, prin afectarea sănătăţii sale fizice sau mentale ori prin compromiterea viitorului profesional al acestuia, comportament manifestat în oricare dintre urmatoarele forme:
a) conduita ostilă sau nedorită;
b) comentarii verbale;
c) acţiuni sau gesturi.

De asemenea, este asimilat hărțuirii morale la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau a unui grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru. În înţelesul acestei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Niciunul dintre angajați nu poate fi sancționat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.

Ca element de noutate, a fost introdusă obligația în sarcina angajatorului de a lua orice măsuri necesare în scopul prevenirii şi combaterii actelor de hărţuire morală la locul de muncă, inclusiv prin prevederea în regulamentul intern al unităţii, de sancţiuni disciplinare pentru angajații care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă.

În situația în care un angajat este victimă a hărțuirii morale la locul de muncă, acesta trebuie să dovedească elementele de fapt ale hărţuirii morale, sarcina probei revenind astfel angajatorului, iar intenţia de a prejudicia prin acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă nu trebuie dovedită.

În sprijinul angajaților care pot fi hărțuiți la locul de muncă prin lezarea drepturilor sau demnității  prin intermediul vreuneia din formele de hărțuire mai sus menționate, legiuitorul a stabilit un cuantum al amenzii cuprins între 10.000 și respectiv 15.000 lei.

Referitor la obligația angajatorului privind măsurile pe care trebuie să le ia în scopul prevenirii și combaterii actelor de hărțuire la locul de muncă, a fost stabilit pentru situația nerespectării acestei sarcini, amendă cuprinsă între 30.000 și respectiv 50.000 lei, iar în cazul în care stabilește, în orice formă, reguli sau măsuri interne care să oblige, să determine sau să îndemne angajații la săvârșirea de acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă, poate fi sancționat cu amendă cuprinsă între 50.000 și respectiv 200.000 lei.

Nu în ultimul rând, legiuitorul a stabilit ca de fiecare dată când constată săvârşirea unei fapte de hărţuire morală la locul de muncă, instanţa de judecată poate, în condiţiile legii:

• să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
• să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
• să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
• să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii şi morale;
• să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
• să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidenţelor disciplinare ale angajatului.

Pe această cale, solicităm colegilor din teritoriu ca, în momentul în care întâmpină cazuri de hărțuire morală la locul de muncă să nu ezite să ne contacteze pe canalele deja cunoscute, e-mail, Watsapp, Facebook sau Instagram, pentru a putea interveni asupra fiecărei situații.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol