În cursul zilei de ieri a fost emisă Dispoziția IGPR nr. 14/2023 pentru aprobarea Concepției privind managementul structurilor de ordine publică din cadrul Poliției Române care înlocuiește și abrogă Dispoziția IGPR nr. 123/2012 privind stabilirea Concepției unitare de organizare funcționare și acțiune a structurilor de ordine publică ale Poliției Române.
Practic, a fost nevoie de mai bine de 10 ani ca decidenții din Inspectoratul General al Poliției Române să constate că actuala formă de organizare a structurilor de ordine publică este cu mult depășită, atât prin raportare la resursa umană avută la dispoziție, cât și în ceea ce privește evoluția fenomenului infracțional.
Ca elemente de noutate identificăm faptul că, de această dată în cuprinsul noii Concepții au fost incluse definiții clare ale unor termeni precum situație operativă, dispozitiv de menținere a ordinii și siguranței publice, monitorizarea activităților dispozitivului de ordine și siguranță publică și în final, pentru prima dată este definit controlul dispozitivului de menținere a ordinii și siguranței publice.
În altă ordine de idei, atribuțiile generale ale structurilor de ordine publică, de la nivel central și până la nivelul postului de poliție comunal sunt doar definite, fără a fi expuse în concret. Acest lucru ridică mari semne de îngrijorare, deoarece această lipsă de reglementare, va genera cu certitudine, un transfer de atribuții de la alte structuri ale Poliției Române spre structurile de ordine publică. Iar în acest sens, cel mai elocvent exemplu îl prezentăm din practica unor șefi de subunități, care au dispus structurilor de ordine publică din mediul rural, să efectueze cercetări în cazul accidentelor rutiere soldate cu victime omenești.
Principalele motive ale acestor dispoziții, au fost deficitul de personal și aprecierea, absolut arbitrară asupra complexității evenimentului, iar noua Concepție nu vine în sprijin real pentru colegii noștri de manieră a clarifica în mod definitoriu domeniile de acțiune pentru această structură conform specializării deținute de polițiștii de ordine publică, astfel încât să nu mai reprezinte o ”moașă comunală” a Poliției Române, în timp ce toate celelalte structuri se degrevează de atribuții și concomitent angrenează structura de ordine publică în tot felul de activități pentru a-și atinge indicatorii profesionali specifici.
În consecință, interpretăm în termeni negativi lipsa de reglementare clară a atribuțiilor fiecărei structuri de ordine publică, aspect care se regăsea într-o oarecare măsură în cuprinsul Dispoziției IGPR nr. 123/2012 și restricționa până la un anumit nivel intruziunea arbitrară a șefilor de unități.
Un element de bun augur este reprezentat de înființarea unui Compartiment de patrulare și intervenție la evenimente în cadrul Secțiilor de poliție rurale în responsabilitatea căruia se va afla activitatea de menținere a ordinii și liniștii publice prin două paliere, respectiv cel de patrulare și cel de intervenție la evenimente, astfel încât modul haotic de acțiune existent la acest moment în care polițistul A de la postul de poliție B împreună cu polițistul C de la postul de poliție D să nu mai ajungă să intervină la evenimente pe raza postului de poliție Z, deși fiecare dintre aceștia erau încadrați și cunoșteau situația operativă doar de la posturile de poliție în care își desfășurau activitatea și îndeplineau un dublu rol, acela de ajutor de șef de post dar și de agent de siguranță publică.
De asemenea, în ceea ce privește activitatea de menținere a ordinii și liniștii publice a fost introdus un nou concept, acela de patrulare în sistem semi-mobil, astfel încât activitatea de patrulare să fie executată în mod alternant, respectiv auto și pedestră, perioada acestor două tipuri fiind stabilită de către persoana care întocmește registrul dispozitivelor. Față de această situație, sperăm să nu întâlnim din nou analfabeți funcțional care vor dispune unui polițist să patruleze pedestru ore în șir pentru diverse răzbunări ori hărțuiri așa cum am mai întâlnit la nivelul diverselor unități de poliție din țară.
Cu privire la procesul de instruire premergător intrării în serviciul de patrulare observăm că reprezentanții Direcției de Ordine Publică au ținut să fie cât mai expliciți, astfel încât să fie eliminate situațiile în care diverși responsabili cu această activitate menționau în procesul verbal ”decât” ceea ce au reușit să înțeleagă din această profesie, sens în care cităm câteva exemple de ”inteligență”:
-
se atrage atenția cu privire la portul uniformei;
-
se atrage atenția cu privire la modul de intervenție;
-
se atrage atenția cu privire la modul de întocmire a actelor procedurale
După cum puteți constata, am putea spune că unii dintre șefii colegilor noștri sufereau de o lipsă acută de atenție și nu înțelegeau că scopul instruirii era acela de verificare a stării fizice a subordonaților, a mijloacelor de intervenție, nu le comunicau evenimentele înregistrate în ultimele 24 de ore ori situațiile în care au fost înregistrate infracțiuni cu moduri de operare deosebite. Acestea fiind spuse, putem concluziona că nici nu se putea pune problema ca un astfel de șef să poată expune colegilor noștri anumite spețe profesionale și modalități de rezolvare a acestora.
Totodată, DOP vine și stabilește în concret faptul că în timpul activității de instruire nu se prezintă teme de pregătire profesională și nu se desfășoară activități specifice obligației șefului grupei de pregătire profesională. Practic, la acest moment va trebui să fiți extrem de vigilenți și să nu semnați ”sfântul tabel” de prelucrări de ordine și dispoziții, întrucât această activitate trebuie îndeplinită în mod separat de către șefii voștri, ocazie cu care le puteți solicita să vă învețe în mod practic anumite moduri de acțiune sau de aplicare a prevederilor unor acte normative. Pe scurt, dacă tot ocupă o funcție de conducere, să vă și demonstreze că dețin efectiv cunoștințele necesare postului ocupat și să își îndeplinească atribuția de șef al grupei de pregătire la modul real, nu fictiv.
În ceea ce privește activitatea de control a dispozitivului de menținere a ordinii și siguranței publice, această activitate se va realiza de către conducerea unităților/subunităților de poliție și/sau de către ofițeri de ordine publică, indiferent de nivelul ierarhic al acestora din urmă și indiferent că dețin funcții de conducere sau de execuție, evitându-se astfel situațiile în care, spre exemplu un ofițer de la structura de cazier judiciar sau logistică ar fi venit să analizeze modul în care execută activitatea un polițist de ordine publică.
Dispoziția IGPR nr. 14/2023 intră în vigoare începând cu data de 01.03.2023, însă nu putem spune că reglementează managementul structurilor de ordine publică la modul în care ne-am fi așteptat, însă sperăm că la momentul elaborării de către DGPMB/IPJ-uri a normelor proprii să fie realizată și o consultare a organizațiilor sindicale, așa cum este statuat în mod explicit la art. 7 din Acordul Colectiv.
CONSULTĂ AICI DISPOZIȚIA IGPR NR. 14/2023!
CONSULTĂ AICI MODELUL REGISTRULUI DISPOZITIVULUI DE MENȚINERE A ORDINII ȘI SIGURANȚEI PUBLICE!
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
Un răspuns
Analfabeți funcțional, nu funcționali.