Conducerea IGPR nemulțumită de acordarea majorării pentru lucrări de excepție

La sfârșitul lunii ianuarie am avut parte de o nouă rundă de acordare a majorării pentru lucrări de excepție sau misiuni speciale la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române. Astfel, la ședința organizată de chestorul Benone Matei, inspector general, ni s-au transmis informațiile cu privire la centralizarea datelor primite de la inspectoratele județene de poliție rezultând un număr de 2014 indicatori acordați din totalul de 62.000 de funcții prevăzute, după cum urmează:

  • 409 în cuantum de 50%;
  • 396 în cuantum de 40%;
  • 1209 în cuantum de 30%;

Conform art. 15 alin. 2 din Anexa VI a Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, acest drept se poate acorda pentru cel mult 5% din totalul funcțiilor prevăzute în statele de organizare, astfel că raportat la cifrele de mai sus, rezultă un procent 3,24%. Să nu mai vorbim că la nivelul unor ordonatori terțiari de credite, acest procent s-a situat undeva între 2,2% și 2,5%, diferența fiind alocată la structura centrală.

Cu privire la temeinicia și obiectivitatea modului de acordare a majorării, putem spune că în peste jumătate din județele unde au participat liderii noștri de la nivelul Filialelor EUROPOL, au existat o serie de neregularități constatate, dintre care enumerăm cele mai importante:
1. Nerespectarea obligației de consultare cu privire la nominalizările formulate. Nu s-au citit notele de fundamentare, nu au existat analize punctuale și nici criterii clare pe baza cărora s-au realizat propunerile (situație întâlnită în peste 50% dintre unități);
2. Validarea unui mod de operare calificat prin care șeful de inspectorat comunică anterior ședinței de consultare numărul de indicatori alocat fiecărei subunități, iar ulterior sunt formulate propuneri în limita acestui număr. Prin această manieră, se limitează posibilitatea de a exista mai multe propuneri care să fie analizate (exemplificăm aici IPJ Timiș);
3. Nerespectarea obligației de consultare a organizației sindicale cu privire la nominalizările formulate (exemplificăm IPJ Neamț, IPJ Hunedoara);
4. Nerespectarea proporționalității personalului de la nivelul unității, ofițeri, agenți, personal contractual (situație întâlnită în majoritatea unităților);
5. Nerespectarea proporționalității între funcțiile de execuție și funcțiile de conducere (situație întâlnită în majoritatea unităților);
6. Acordarea discreționară a cuantumurilor de 50% strict pentru funcțiile de conducere și pentru ofițeri, iar procentele de 30% pentru agenți sau personal contractual. Astfel suma în bani pentru un agent este de aproximativ 230 lei în timp ce pentru un șef poate ajunge la 3500 lei (situație întâlnită în majoritatea unităților);
7. Existența unei clientele exclusiviste de șefi care beneficiază prin rotație de acest drept, din 6 în 6 luni (exemplificăm situația de la IPJ Timiș unde un șef primește pentru a 7 oară 50%);
8. Refuzul de comunicare a procentelor alocate pentru persoanele nominalizate (exemplificăm situația de la nivelul DGPMB și IPJ Timiș);
9. Refuzul de afișare a listei finale a beneficiarilor pentru a fi cunoscută de întreg personalul unității, cu scopul de a fi popularizate rezultatele care au stat la baza acordării majorării, astfel încât și alți polițiști să ia exemplu pentru ca la rândul lor să fie nominalizați pe viitor(exemplificăm ca model de bună practică IPJ Giurgiu unde lista nominală, cu funcțiile, structura, procentele a fost afișată pe rețeaua internă putând fi accesată de orice angajat);
10. Situații în care instituția s-a lăudat în mass media sau pe paginile de socializare cu rezultatele unor polițiști, dar pe care nu i-au nominalizat șefii nemijlociți pentru a beneficia de această majorare (a se vedea Neamț, Galați, Hunedoara etc);
11. S-au formulat propuneri și partea șefilor fără să existe note de fundamentare, acestea fiind întocmite ulterior (a se vedea Direcția Transporturi);
12. Situații de-a dreptul ridicole și penibile în care au fost nominalizați șefii unor structuri din care nu a fost propus niciun subaltern. Se înțelege că activitatea structurii a fost mediocră, dar în particular a excelat șeful acesteia. Este dovada clară a modului în care este înțeles conceptul de management și dovada că avem mai mulți șefi decât lideri în Poliția Română.

În aceste condiții, inspectorul general și-a însușit o parte din propunerile formulate de Sindicatul EUROPOL, sens în care a fost emisă și o notă ce vizează câteva reguli cu privire la modul în care se va realiza pe viitor această activitate. Tendința de a anunța în ultimul moment nominalizările și practica de a limita timpul pentru consultări au reprezentat paravan pentru nominalizarea unor pile, a unor șoferi personali, secretare sau a altor angajați a căror singură realizare este reprezentată de faptul că se află în „grațiile” șefilor.

Tendința însă se păstrează și la nivelul ministerului în sensul că organizațiile sindicale nu au fost consultate cu privire la acordarea acestor majorări pentru angajații din cadrul aparatului central și a Direcției Generale Anticorupție, Agenției Naționale Antidrog, DEAPBD, dar și la nivelul unor Prefecturi unde s-au atribuit „direct” prin lista scurtă.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului EUROPOL

Sindicatul EUROPOL: Conducerea IGPR nemulțumită de acordarea majorării pentru lucrări de excepție

Distribuie

4 răspunsuri

  1. Acest spor ar trebui să nu mai existe, să dispară. De ce? Pentru că nu s-a acordat, nu se acordă și nu se va acorda niciodată doar pentru merite deosebite.
    Pentru a primi acest spor un angajat ar trebui să fie foarte bun la toți indicatorii de evaluare și, în plus, să exceleze, la unii dintre acești indicatori sau să facă ceva bun ieșit din comun.

  2. Daca au astfel de informații, de ce nu suspenda punerea in plata si o lasa doar pentru viitor? Nu cumva sunt partasi la astfel de practivci? Adica, pana acum, clientela si-a primit dreptul, iar in viitor, mai vedem. Trebuia taiat in carne vie si sa se dispuna anularea/suspendarea punerii in plata. Reluarea analizarii notelor de fundamentare, discutii cu reprezentantii sindicatelor, transparenta.

  3. La fel s-au acordat la IPJ Bacau in anul 2021, atat la 6 luni cat si acum in ianuarie.Totul dupa cum agreaza omul inspectorul sef.Poti sa muncesti cat ai munci, nu conteaza.Nu esti in lista simpatizantilor degeaba.PMBacau avand 440 indicatori s-au alocat doar 5 , iar restul de 28 au mers la restul de 500.Echitabil, nu? Si culmea , mun. tine tot judetul in spate, cam 65 % din activitate.Insa la servicii, este altfel, la 10 oameni se dau doua asemenea a
    solde, pentru unii in ultimii ani, chiar au devenit ajutoare sociale.Tot sa muncesti asa, din pacate mai marii ministerului nu vad, nu aud, iar cand stiu , tac

    440 indicatori

Dă-i un răspuns lui Popescu Gheorghe Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută