În data de 13 iunie 2024, începând cu ora 15.00 a avut loc o ședință la nivelul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București convocată de către conducerea instituției la care au participat reprezentanții organizațiilor sindicale și al cărei scop a fost acela de a prezenta intenția de modificare a formei de organizare a programului de lucru pentru anumite structuri subordonate.
Ședința a fost prezidată de chestorul principal de poliție Bogdan Berchet al cărui discurs a debutat cu prezentarea situației din cadrul IPJ Brăila unde a fost invocată o eroare comisă pe fondul unei stări de oboseală pe care ar fi traversat-o un ofițer de serviciu la momentul gestionării unui eveniment semnalat prin SNUAU 112, fără a ne putea prezenta o legătură de cauzalitate dintre eroarea comisă și programul de lucru, cu atât mai mult cu cât evenimentul de la Brăila a fost înregistrat la doar câteva ore de la începutul programului, motiv pentru care pretextul legat de starea de oboseală și legătura cu programul nu poate sta în picioare.
Însă, așa cum am constatat de-a lungul timpului, promovarea pe funcții de conducere se face exclusiv pe criterii de obediență și în acest sens, dacă șeful Poliției Române s-a antepronunțat și a solicitat modificarea formei de organizare a programului de lucru din ture de 24/72 ore în ture de 12/24 – 12/48 ore, toți șefii de unități au executat orbește doleanța invocând motivații puerile cu privire la necesitatea unei modificări pentru a-și demonstra asertivitatea totală, lipsită de verticalitate, în fața mai-marilor Poliției Române.
Cu privire la argumentele invocate de către conducerea DGPMB referitoare la necesitatea modificării programului de lucru pentru structurile de dispecerat, criminalistică și acțiuni speciale, singurele care lucrează având la bază programul de 24/72 ore, reprezentantul Sindicatului Europol a prezentat elemente exponențiale ce vor crea un impact negativ din punct de vedere al funcționării instituției și al vulnerabilizării polițiștilor trimiși la intervenție, astfel:
- timpul destinat refacerii capacității de munca va fi redus, conducând astfel la scăderea randamentului;
- creșterea numărul de deplasări de la domiciliu la locul de munca și invers, polițiștii ajungând să meargă la serviciu de 15-16 ori/lună comparativ cu 8 deplasări/lună cum se întîmplă în prezent la programul de 24/72 ore, fiind astfel alocate resurse financiare suplimentare din bugetul MAI, în mod nejustificat;
- creșterea gradului de vulnerabilizarea în segmentul corupției în rândul personalului, având în vedere că doar angajații care au fost numiți/mutați în interesul serviciului beneficiază de decontarea transportului, în timp ce în cazul celor mutați la cerere, cheltuielile de deplasare vor fi suportate din veniturile salariale infime la acest moment;
- vulnerabilizarea excesivă a polițiștilor care fac naveta de la domiciliu la locul de muncă și invers, fiind expuși de mai multe ori la riscurile aferente traficului rutier, timpul petrecut de către aceștia la volanul autoturismelor dublându-se efectiv;
- prin modificarea actualei forme de organizare a programului de lucru din ture de 24/72 ore în ture de 12/24 – 12/48 ore, fluxul de informații/evenimente pe care îl gestionează dispecerul și ofițerul de serviciu se va fragmenta, aspect care va conduce la imposibilitatea de a mai avea o reprezentare corectă și coerentă a situației operative pe 24 de ore în întregul său ansamblu, fiind de natură a conduce la vulnerabilizarea polițiștilor care sunt trimiși la intervenții;
- polițiștii vor fi puși în situația inevitabilă de a fi nevoiți să continue anumite activităţi specifice în cercetarea infracțiunilor, începute de tura precedentă fără a cunoaște detaliile CFL-ului în sine, fapt ce favorizează producerea de erori în procesul penal și conduce implicit la vulnerabilizarea situației juridice și profesionale a acestora, cu impact direct asupra intereselor legitime ale părților implicate în comiterea de infracțiuni;
- generarea unor întârzieri în privința completării și semnării unor acte de urmărire penală, precum și înregistrarea unor sincope profesionale, acolo unde avem deja echipe operative sudate care au stabilit moduri de acțiune/de lucru unitare.
Cu privire la aceste aspecte chestorul Berechet a precizat că are cunoștință despre faptul că în timpul liber polițiști, precum luptătorii din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale au un al doilea job pentru completarea veniturilor salariale și că aceștia ar presta servicii de pază și protecție pentru personaje rău famate, motiv pentru care modificarea programului la nivelul acestei structuri ar reduce perioada de refacere a capacității de muncă eliminând astfel posibilitatea ca aceștia să-și completeze veniturile.
Cu privire la această afirmație este important de reținut că zvonurile denigratoare la adresa colegilor noștri au pornit exclusiv de la anumiți factori de conducere din Poliția Capitalei, pentru a crea în mod artificial o motivație privind modificarea programului de lucru având în vedere că aceștia nu au dorit să își încalce atribuțiile din fișa postului și să desfășoare alte activități/atribuții dictate de neprofesioniștii care s-au perindat la conducerea DGPMB, fără a înțelege rolul și atribuțiile Serviciului pentru Acțiuni Speciale și fără a le păsa că vor aduce o pată negativă asupra blazonului unei asemenea structuri de elită.
Un alt element important cu privire la aceste zvonuri lansate fără discernământ este reprezentat de faptul că nici la acel moment și nici în prezent la nivelul Poliției Capitalei nu a fost identificat vreun luptător SAS care să fi prestat în timpul liber activități de pază și protecție pentru lăutari sau interlopi, așa cum a lăsat să se înțeleagă în mod nelegitim chestorul Berechet uitând faptul că toți șefii din instituția pe care o conduce și nu numai, atunci când au de a face cu evenimente/acțiuni/scandaluri de amploare mai au puțin și plâng la telefon solicitând sprijin rapid la fața locului din partea colegilor noștri din cadrul Serviciilor pentru Acțiuni Speciale, pentru a-și proteja scaunele confortabile ocupate pe cu totul alte criterii decât cele specifice profesionalismului.(Vezi aici reacția Sindicatului Europol)
Nu putem accepta ca niște ”vremelnici” ajunși în funcții de conducere să ne jignească în asemenea manieră colegii, urmând să vă informăm în perioada următoare cu privire la stadiul demersului inițiat de către conducerea DGPMB și a structurilor teritoriale de poliție din țară pentru modificarea programului de lucru.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului Europol
Un răspuns
Ce să mai zicem când „șefi” de schimb primesc spor anticorupție și restul nu, ăia de la OP de la Arest, etc… Se dau bonusuri pe criterii jenante.