Procedura cercetării prealabile a polițiștilor este reglementată atât de cap. IV al Legii nr. 360/2002 privind Statulul polițistului cât și de HG nr. 725/2015 pentru stabilirea normelor de aplicare a cap. IV din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, referitoare la acordarea recompenselor şi răspunderea disciplinară a poliţiştilor.

Scopul cercetării prealabile este acela de a stabili existența sau inexistența vreunei abateri disciplinare și a vinovăției polițistului cu privire la aspectele sesizate/cunoscute, la cauzele și împrejurările concrete în care acestea s-au produs.

Practic, cazurile în care procedura disciplinară este declanșată față de un polițist nu reprezintă și concluzia conform căreia acesta se face vinovat din oficiu de încălcarea vreunei prevederi legale, decât în situația în care la finalizarea cercetării se și reține comiterea cu vinovăție a vreunei abateri.

Principii care guvernează procedura cercetării disciplinare

  1. prezumția de nevinovăție – polițistul cercetat este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită;
  2. garantarea dreptului la apărare – se recunoaște dreptul polițistului de a formula și de a susține apărări în favoarea sa, de a prezenta probele și motivațiile pe care le consideră necesare în apărarea sa și de a fi asistat;
  3. celeritatea procedurii – cauza se soluționează fără întârziere, cu respectarea drepturilor persoanelor implicate și a regulilor prevăzute de lege;
  4. contradictorialitatea – asigurarea posibilității persoanelor aflate pe poziții divergente de a se exprima cu privire la orice act sau fapt care are legătură cu abaterea disciplinară sesizată;
  5. proporționalitatea – asigurarea unui raport corect între gravitatea abaterii disciplinare, circumstanțele săvârșirii acesteia și sancțiunea disciplinară propusă;
  6. unicitatea sancțiunii – pentru o abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune disciplinară;
  7. legalitatea sancțiunii – sancțiunea disciplinară nu poate fi decât una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 58 alin. (1).

Sancțiuni disciplinare ce pot fi aplicate polițiștilor

  1. mustrare scrisă;
  2. diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de 1-3 luni;
  3. amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de 1-3 ani;
  4. trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut;
  5. destituirea din poliție.

Aceste sancțiuni se aplică prin act administrativ emis de către șeful unității din care face parte polițistul cercetat, în raport cu gravitatea abaterii și circumstanțele comiterii acesteia, numai după finalizarea procedurii prealabile când s-a constatat implicit vinovăția celui în cauză.

Ca situație de excepție, legiuitorul a prevăzut inclusiv posibilitatea atenționării polițistului. Astfel, după finalizarea cercetării prealabile, șeful unității poate dispune atenționarea în scris a polițistului, pentru  prevenirea săvârșirii ulterioare de abateri disciplinare, măsură care are caracter administrativ-preventiv și nu produce consecințe asupra raportului de serviciu.

Unul dintre efectele actuale asupra raporturilor de serviciu, ca urmare a aplicării unei sancțiuni disciplinare este reprezentat de suspendarea majorării salariale pentru creșterea capacității operaționale(Bayraktar), astfel:

  1. mustrare scrisă– suspendarea majorării pentru o perioadă de 6 luni;
  2. diminuarea salariului funcției de bază cu 5-20% pe o perioadă de la 1 la 3 luni – suspendarea majorării pentru o perioadă un an de la expirarea termenului pentru care sancțiunea diminuării salariale a fost aplicată;
  3. amânarea promovării în grade profesionale sau funcții superioare pe o perioadă de la 1 la 3 ani – suspendarea majorării pentru o perioadă un an de la expirarea termenului pentru care sancțiunea amânării promovării în grade a fost aplicată
  4. trecerea într-o funcție inferioară până la cel mult nivelul de bază al gradului profesional deținut – suspendarea majorării pentru o perioadă un an de la data aplicării sancțiunii;
  5. destituirea din poliție – aceasta produce efecte timp de 7 ani de la data aplicării sancțiunii și numai după această perioadă de poți reangaja în poliție iar în privința drepturilor salariale, se subînțelege că vor fi pierdute în totalitate.

Având în vedere deficitul de personal, precum și multitudinea de atribuții și sarcini complexe ce revin polițiștilor ce își desfășoară activitatea în structurile operative, în raport de nenumăratele acte normative pe care polițiștii trebuie să le analizeze într-un timp relativ scurt la fața locului evenimentelor la care intervin, este extrem de ușor să intervină erori în privința măsurilor pe care le dispun.

Din aceste considerente, ori de câte ori vreunul dintre șefii voștri vă solicită să întocmiți vreun raport explicativ cu privire la modul în care v-ați îndeplinit atribuțiile de serviciu, vă îndrumăm ca mai înainte să luați legătura cu liderii noștri teritoriali pentru a analiza contextul acțiunii astfel încât să nu ajungeți să fiți cercetați prealabil pentru diferite aspecte închipuite din partea șefilor ierarhici întrucât riscați implicit să pierdeți anumite elemente salariale.

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului Europol

Sindicatul EUROPOL: Ce trebuie să știi despre cercetarea disciplinară

Distribuie

Adaugă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Caută

Platforma noastră utilizează cookies strict necesare. Acestea sunt esențiale pentru funcționarea platformei și nu pot fi dezactivate în sistemele noastre.