Alertă! Se instituie cenzura în Poliția Română

După cazul polițistului Valer Kovacs, cercetat pentru mai multe abateri disciplinare, unele dintre ele vizând exprimarea de opinii politice în public, în contextul în care acesta a ales să se înscrie într-un partid politic, conducerea Poliției Române pare să fi simțit miros de sânge și a început o campanie de intimidare, cu scopul de a reduce la tăcere polițiștii care sesizează o serie de probleme din sistem.

Este important de precizat încă de la început, că întreaga conducere a Poliției Române se face vinovată de inacțiune în cazul lui Valer Kovacs, în sensul că acestuia i s-au reținut abateri disciplinare săvârșite în perioada 2022(!) – 2024, timp în care acesta și-a desfășurat activitatea în aparatul central al IGPR, în cadrul Direcției Rutiere, însă fără ca vreun șef să sesizeze pretinsele fapte pentru care acum a fost sancționat disciplinar.

Cu alte cuvinte, dacă ne raportăm la concluziile raportului de cercetare prealabilă întocmit de către ofițerii Direcției Control Intern din cadrul IGPR, Valer Kovacs a săvârșit abateri grave, pe care șefii lui le știau, dar nu au făcut nimic (fiind vorba despre afirmații realizate în clipuri postate pe rețelele de socializare). Doar după doi ani s-au gândit brusc că acele fapte trebuie sancționate prin destituirea sa din poliție.

Pe acest fond, profitând de situație, șeful Poliției Române, chestorul șef de poliție Benone Matei, persoană numită politic pe această funcție, a emis o „adresă” – nu o dispoziție – prin care le cere șefilor de inspectorate să vâneze polițiștii incomozi. În mod ironic, deși pentru alte nimicuri sunt emise dispoziții, acum șeful Poliției Române nu își asumă răspunderea printr-un act administrativ, ci pune presiune pe șefii de inspectorate să facă ceea ce sugerează el în această adresă.

Iată observațiile noastre pe conținutul adresei transmise în teritoriu:

1.        Încă din textul adresei, se conturează un precedent periculos prin tendința ilegală a conducerii IGPR de a trata orice ieșire publică a unui polițist, chiar dacă acesta este avertizor de integritate sau reprezentant sindical, ca o încălcare a interdicțiilor stabilite de Legea 360/2002 – Statutul polițistului. Ca fapt divers, în anul 2002, nu exista un cadru normativ care să protejeze avertizorii publici sau liderii sindicali.

Pentru a înțelege cât de retrograzi sunt unii dintre cei care conduc azi MAI și Poliția Română, declanșând represalii și încercând să le bage pumnul în gură celor care reacționează la mizeriile din sistem, vă spunem că la nivel european, încă din 2019 a fost emisă o Directivă UE privind protecția persoanelor care raportează încălcări.

„Avertizorii de integritate, adică persoanele care raportează (în cadrul organizației respective sau unei autorități externe) sau divulgă (publicului) informații privind un fapt ilegal obținute într-un context profesional, ajută la prevenirea prejudiciilor și la detectarea amenințării sau a prejudicierii interesului public. Dacă nu ar face acest lucru, este probabil că informațiile respective nu ar ieși la iveală.

Cu toate acestea, măsurile aplicate la nivel european pentru protejarea avertizorilor de integritate sunt inegale și fragmentate. În consecință, deseori aceștia nu au curajul să își raporteze preocupările de teama represaliilor.

Din aceste motive, la 23 aprilie 2018, Comisia Europeană a prezentat un pachet de inițiative care include o propunere de directivă privind protejarea persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii și o comunicare care stabilește un cadru juridic cuprinzător pentru protejarea avertizorilor de integritate în scopul apărării interesului public la nivel european, instituie canale de raportare ușor accesibile, subliniază obligația de a păstra confidențialitatea, interzice represaliile împotriva avertizorilor și stabilește măsuri de protecție specifice.

Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii a fost adoptată la 23 octombrie 2019 și a intrat în vigoare la 16 decembrie 2019. Statele membre urmau să transpună directiva în legislația lor națională până pe 17 decembrie 2021.”  Dar, ce pretenții să ai de la niște oameni cu aspirații și melancolii după practicile din vremea securității și a milităriei, când „ordinul se executa, nu se comenta”.

2.        Pentru a justifica această reacție de a vâna polițiștii incomozi, conducerea Poliției Române face referire la pretinse „verificări” realizate de Direcția Control Intern, în urma cărora ar fi identificat o serie de încălcări săvârșite de polițiști. Ne întrebăm de ce acei polițiști nu sunt deja cercetați, iar în schimb, se lansează o campanie de intimidare în masă, cu amenințări voalate la adresa polițiștilor care exprimă opinii în mediul online ce aduc „prejudicii de imagine instituției”, în sensul că vor fi cercetați disciplinar și poate chiar penal.

Practic, „polițienește” vorbind, ofițerii Direcției Control Intern și șefii lor au încălcat prevederile art. 59 din Legea 360/2002 – Statutul polițistului, prin aceea că nu au declanșat cercetarea prealabilă după ceea ce au constatat ei în urma „verificărilor” întreprinse, din care ar fi rezultat că există niște nenorociți de polițiști care spun lucruri ce afectează imaginea instituție.

3.        Este cel puțin imoral să invoci verificările efectuate de Direcția Control Intern, mai ales având în vedere că directorul acestei structuri, comisarul șef Ionică Iulian, a fost prins băut la volan în timpul serviciului, dar nu a fost sancționat. Deci în timp ce tu, șef al Poliției Române vrei să sancționezi polițiștii pentru fapte săvârșite în timpul liber, subalternului tău, directorul Direcției Control Intern, îi permiți să vină băut la serviciu, să fie prins și la volan și nu îl sancționezi în vreun fel. Sigur, putem înțelege că prin menținerea sa în funcție și prin faptul că nici măcar cercetat disciplinar nu a fost, este sub papucul inspectorului general, iar ce i se spune să execute, se realizează de îndată. Însă, tocmai aceste cazuri demonstrează vulnerabilitatea și complicitatea unor oameni din sistem care, pe baza unor favoruri, controlează independent de obiectivitate și legalitate, cine să fie cercetat și ce sancțiune să primească. Evident, că prin comparație, să scoatem din nou în evidență dubla măsură, o serie de polițiști din țară care au fost prinși băuți la volan, au fost sancționați fără drept de apel sau chiar destituiți din funcție. Deci tocmai directorul Direcției Control Intern care a produs un prejudiciu de imagine, este cel care va urmări și coordona vânătoarea de polițiști incomozi care spun lucruri ce deranjează împărăția. (VEZI reacția directorului prins băut la volan)

https://adevarul.ro/stiri-interne/evenimente/seful-corpului-de-control-al-politiei-romane-2101873.html

Este clar că scopul adresei semnate de chestorul șef Benone Matei este de a cenzura polițiștii care scot la iveală mizeriile din sistem, tolerate și încurajate de factorii politici care conduc MAI și IGPR. Poliția Română vrea liniște. Șefii Poliției Române nu vor:

• critici pe marginea contractele de zeci de milioane cu uniforma de proasta calitate;

• să fie publice cazurile de numiri politice sau de împuterniciri/desemnări ale unor ofițeri pe mână scurtă;

• critici la adresa managementul defectuos cu consecințe asupra interesului public și protecției cetățeanului;

• să afle publicul cum își împart între ei salariile de lucrări de excepție de 50%, gradele sau pozițiile călduțe;

• să se afle despre incompetenta unor șefi, pe care totuși îi mențin în funcție strict pe impuneri politice;

• să se știe de abuzurile și hărțuirile morale la locul de muncă pe care le tolerează.

Disperarea de a descalifica și de a goli de conținut normele de protecție stabilite pentru avertizorii de integritate și liderii de sindicat, conform Legii 361/2022 și Legii 367/2022, este reprezentată de faptul că șefii nu ar mai putea să execute polițiștii sub pretextul că aceștia „au prejudiciat imaginea instituției”.

Această abatere generică, le oferă posibilitatea să interpreteze după bunul plac, pe criterii subiective, arbitrare și în funcție de cum li se dictează, faptele oricărui polițist incomod. Și pentru a înțelege cât de jos a ajuns onoarea și demnitatea celor care conduc azi MAI și IGPR, evidențiem ultima situație în care am postat pe pagina de facebook a Sindicatului EUROPOL o poză cu pantalonii noii uniforme, rupți pe cusătură. În loc să manifeste interes pentru activarea clauzelor contractuale, cei din conducerea IGPR au contactat mai mulți jurnaliști cărora le-au propus să scrie un material cu informații „pe surse”, cu scopul de a dezminți că acei pantaloni fac parte din noua uniformă, dar și pentru a discredita liderul Sindicatului EUROPOL, Cosmin Andreica, lăsându-se să se înțeleagă că acesta răspândește „fake news-uri” și că minte. Doar un singur trust a acceptat să promoveze această mizerie, evident în schimbul unor informații în exclusivitate, și au postat materialul de mai jos.

(VEZI link știre) https://www.stiripesurse.ro/foto-pantalonii-rupti–politia-romana-dezminte-fake-news-ul-lui-cosmin-andreica–sindicatul-europol–-cum-a-fost-pacalit-tot-internetul_3404987.html

Văzând că materialul nu produce efectul scontat, informația „pe surse” a fost însușită și postată pe pagina de facebook a instituției Poliției Române cu 1,2 milioane de urmăritori. Doar, doar vor reuși să ne discrediteze și în același timp să distragă atenția de la problema sistemică a contractului noilor uniforme, în valoare de zeci de milioane de lei, a căror calitate este îndoielnică.

(VEZI Pagina Facebook Politia Română)

https://www.facebook.com/100068788526987/posts/800795298890080/?mibextid=WC7FNe&rdid=l9IqgnPthD2H6bJl a

Este doar un exemplu, similar cu ceea ce aveam pe vremea securității, sau dacă vreți comparabil ca mod de operare cu ceea ce operează grupările infracționale organizate. Aici nu a mai fost problemă că oficiali ai Poliției Române au apelat jurnaliști să scrie la comandă materiale denigratoare. Nu a mai fost problemă că negociază aceste mârșăvii cu informații oficiale despre operațiunile Poliției Române, pentru a oferi „exclusivitate” jurnaliștilor care fac ce li se spune. Și nu putem să nu ne întrebăm, în numele jurnaliștilor care nu au avut această curiozitate. Ce ar trebui să facă și ei pentru ca Poliția Română să le promoveze știrile pe pagina de facebook similar cu modul în care au procedat cu stiripesurse.ro?!

6.        Încă ceva, tot cu titlu de dublă măsură. Interviul cms. șef Marius Andrei, la acea vreme șef al Serviciului Grupări Infracționale Violente, care a ieșit public, într-un interviu acordat DIGI 24 și a acuzat presiuni, inclusiv politice, de natură să nu își îndeplinească atribuțiile de serviciu, cu consecințe dezastruoase asupra siguranței cetățeanului.

Ia ghiciți, ce s-a întâmplat cu el? A fost cercetat disciplinar că a prejudiciat imaginea instituției? A fost luat la rost că a ieșit public cu informații din activitatea profesională? Nici vorbă! A fost pus să iasă public, pentru că așa trebuia, să atace niște personaje incomode la acel moment pentru conducerea politică iar acum este împuternicit adjunct al Poliției Capitalei. Deci dl cms. șef Marius Andrei, a făcut la acel moment pe avertizorul de integritate, aducând acuzații grave, care nu s-au confirmat, însă cu toate acestea nu a fost sancționat disciplinar ci chiar promovat. Miroase a dublă măsură? (VEZI interviul integral)

https://digi.24.acuzatii_grave_marius_andrei

7.               Spre finalul adresei, constatăm că „specialiștii” IGPR încurcă în mod intenționat al doilea job pe care îl poate avea un polițist, care presupune existența unei funcții, a unei relații cu un angajator, cu activitățile pentru care nu există un contract sau remunerație stabilită, cum ar fi sumele de bani obținute din publicitate și pe care polițiștii le declară anual prin declarația depusă la ANAF. Faptul că pui un clip video pe profilul tău de tik tok, nu te face „creator de conținut digital”. La fel cum nu te face doctor veterinar faptul că pansezi un câine șchiop. Sau la fel cum nu te poți considera artist dacă participi la serile de karaoke. Notificarea instituției este o obligație doar în condițiile în care polițistul se angajează în cadrul unei entități, unde are o relație contractuală, bazată pe o remunerație, un program de lucru etc. , după cum se menționează și în cuprinsul Anexei 10 din OMAI nr. 140/2016. Cu alte cuvinte, de exemplu, dacă polițistul încasează venituri din vânzarea unor produse agricole de pe terenurile pe care le deține sau dacă polițistul scrie o carte și încasează venituri din drepturi de autor, aceste activități nu fac obiectul notificării scrise a instituției unde este încadrat. El având doar obligația de a-și îndeplini obligațiile fiscale prin completarea declarațiilor fiscale și plata eventualelor obligații în raport cu veniturile încasate.

8.             În privința posibilității polițiștilor de a avea al doilea job, organizația noastră, chiar dacă nu susține acesta practică, apreciind că salariul polițistului ar trebui să fie la un nivel îndestulător, astfel încât să nu fie nevoit să-și completeze veniturile, suntem conștienți că mulți polițiști sunt nevoiți să mai lucreze suplimentar pentru a-și întreține familiile. Iar dacă stăm să analizăm obiectiv, evident că vom susține polițiștii care vor să-și completeze veniturile în mod legal, la vedere, decât pe cei care apelează la fapte de corupție pentru a ajunge la același scop. Cu toate acestea, conducerea Poliției Române a refuzat constant să clarifice aspectele de reglementare referitoare la tipurile de activități remunerate în domeniul privat pe care polițiștii le pot desfășura. Tocmai pentru a se folosi de acest context și să cerceteze/sancționeze orice polițist vor ei, în funcție de interes. Drept dovadă, avem polițiști care au fost sancționați pentru activități remunerate prestate pentru care alții nu au fost nici măcar cercetați.

Tot acest context lipsit de claritate și de transparență, combinat cu dubla măsură aplicată de conducerea Poliției Române este de natură să creeze o situație vulnerabilă pentru polițiști, cu scopul de a-i controla, intimida sau chiar constrânge, dacă îndrăznesc să iasă din cuvântul șefilor sau dacă își dau cu părerea mai mult decât trebuie și deranjează cercurile de interese.

Este regretabil să vedem consumul de resurse inutil, reaua credință și energia risipită în jurul acestui fals subiect al polițiștilor care denigrează instituția pe facebook și mai și încasează bani pentru asta (nu știm dacă sunt mai mult de 7-8 la nivel național care au încasat bani din publicitate) în condițiile în care nu am văzut aceeași implicare și ambiție a instituției pentru a lua atitudine față de miile de polițiști care au fost înjurați pe paginile de socializare, au fost amenințați, au fost atacați sau chiar intimidați de oameni influenți, doar pentru că i-au amendat și și-au făcut treaba. În astfel de cazuri nu vedem implicare și nici reacții, însă pentru a reduce la tăcere liderii de sindicat și alți polițiști incomozi, au toate resursele la dispoziție.

În încercarea de a-i lumina pe cei puși să execute, luând în considerare că răspunderea este individuală, atragem atenția asupra prevederilor exprese ale art. 9 alin. 1, respectiv art. 176 alin. 2 din Legea 367/2022, ca măsură de protecție pentru cei aleși în funcții de conducere ale organizațiilor sindicale:

„Art. 9 (1) Membrilor aleși ai organelor de conducere ale organizațiilor sindicale li se asigură protecția legii contra oricăror forme de condiționare, constrângere sau limitare în exercitarea funcțiilor lor.

Art. 176 (2) Condiționarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuțiilor funcției membrilor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.”

Viitorul ne aparține!

Echipa Sindicatului EUROPOL