Pana astazi, proiectul mult dorit de majoritatea bugetarilor, a fost circulat si disecat, plecand de la o postare publica a PSD, fara a exista un proiect depus in Parlament asa cum se anuntase in prealabil. Termenul de depunere a fost apoi decalat astfel incat sa fie probabil procesate si absorbite propunerile agreate ulterior lansarii publice a proiectului. Inclusiv ministerele (chiar si MJ) au cerut institutiilor din subordine sa emita de urgenta observatii ceea ce a facut si ANP in cursul saptamanii trecute.
Pe finalul saptamanii trecute presedintele PSD a anuntat ca astazi va fi depus proiectul in Parlament. Suntem atenti la acest aspect dar mai suntem atenti si la afirmatia lui Liviu Dragnea cum ca proiectul nu va mai suferi modificari relevante dupa depunere, contrar anuntului ca acesta poate fi modificat prin amendamente, acestea suplinind sau completatand perioada de consultare uzuala. Aceasta consultare pe tema salarizarii s-a realizat intr-un format nou, declarat de o parte dintre confederatii drept “smecheresc”. Au fost invitate federatiile profesonale pe domenii dar nici acestea nu au fost puse la masa de discutii impreuna. O consultare fragmentata, controlata si pacalitoare.
Aparent toti speram la salarii mai mari, ceea ce deranjeaza profund sectorul privat inclusiv colegii de miscare sindicala din acest domeniu. In practica, desi se vor inregistra in mod evident cresteri ale veniturilor bugetarilor, acestea se centreaza in principal pe sanatate si educatie, astfel incat un medic care gestioneaza situatii de urgenta sa ajunga la exchivalentul a 3600 Euro (cresterea maxima pe toata durata de implementare a legii) inca din anul 2018, primul an al noii salarizari. Extras din expunerea de motive a proiectului:
- Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul medical, începând cu anul 2018, (medici şi asistente medicale) astfel încât medicul UPU să beneficieze de echivalentul a 3.600 euro pe lună, iar medicul rezident UPU să beneficieze de echivalentul a 1.200 euro/lună;
- Creşterea substanţială a salariilor de bază pentru personalul din educaţie, această creştere fiind cuprinsă între 90% –150%, pentru învăţământul preuniversitar şi între 33% – 125% pentru învăţământul universitar;
Am scris in preambul ca proiectul este dorit de majoritatea bugetarilor dar nu chiar de toti. Ca sa intelegem de ce este suficient sa observam ca o mare parte a administratiei publice, respectiv cea locala, a fost eliminata din lege, salariile din acest domeniu urmand sa fie total sub control politic fara valoare minima de pornire si fara o linie unitara, cu exceptia salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata. Cui raman acea masa de salariati si salariile lor? Extras din expunerea de motive a proiectului:
- Reglementarea modului de stabilire a veniturilor lunare pentru personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului judeţean sau a consiliului general al municipiului Bucureşti, fără a depăşi limita maximă a indemnizaţiei lunare a funcţiei de viceprimar, a indemnizaţiei lunare a vicepreşedintelui consiliului judeţean, sau, după caz, a vicepreşedintelui consiliului general al municipiului Bucureşti, corespunzător nivelului de organizare;
Alte suruburi plasate inteligent in legea deceniului lasa de fapt intregul sistem de salarizare nou conceput, la discretia executivului care construieste si gestioneaza bugetul anual si nu a legislativului care adopta salarizarea. Deci guvernul livreaza spre parlament o lege dar pastreaza pentru sine toate butoanele. Putem deci sa gandim ca este doar o strategie prin care sunt ridicate rapid, la nivel european, salariile din sanatate, pentru ca imediat dupa aceasta sa se constate o insuficiență bugetara de natura a justifica suspendarea legii-cadru, urmand sa ramana fiecare cu ce a apucat sau… cu mana mai goala decat a fost. Citim chiar din proiectul de act normativ:
Art. 3 – Gestionarea sistemului de salarizare
(4) Ordonatorii de credite au obligaţia să stabilească salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizaţiile de încadrare/indemnizaţiile lunare, sporurile, alte drepturi salariale în bani şi în natură prevăzute de lege, să asigure promovarea personalului în funcţii, grade şi trepte profesionale şi avansarea în gradaţii, în condiţiile legii, astfel încât să se încadreze în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetul propriu.
Art. 6 – Principii
Sistemul de salarizare reglementat prin prezenta lege are la bază următoarele principii:
h) principiul sustenabilităţii financiare, în sensul stabilirii nivelului de salarizare pentru personalul bugetar, astfel încât să se asigure respectarea plafoanelor cheltuielilor de personal ale bugetului general consolidat, stabilite în condițiile legii.
Aceasta aroganta devenita deja prevedere obligatorie de introdus in actele normative care au produs efecte in plan salarial in sistemul public in ultimii ani, incalca legislatia in vigoare asa cum remarca si reprezentantii ANP in observatiile transmise catre MJ:
Proiectul legii-cadru, Anexa VI
Art. 90. – Acordarea drepturilor băneşti reglementate prin prezenta lege se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual cu această destinaţie în bugetele instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.
ANP solicita eliminarea, cu urmatoarea motivatie:
Conform prevederilor alin 2 al art 8 din legea nr. 24/2000 republicata, “prin modul de exprimare actul normativ trebuie să asigure dispoziţiilor sale un caracter obligatoriu.”
Deasemenea, alin. 4 al aceluiasi articol statueaza ca “Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent şi inteligibil, fără dificultăţi sintactice şi pasaje obscure sau echivoce.”
Prin raportare la aceste dispozitii legale, observam ca in cuprinsul legii se regasesc drepturi salariale reglementate clar, dar acordate in mod conditionat de existenta alocatiilor bugetare cu aceasta destinatie, ceea ce face ca drepturile in cauza sa nu aiba o existenta clara, dimpotriva , ceea ce legislativul a consfintit ca si drept in mod expres poate ca, prin alocarea de fonduri insuficiente de catre executiv, sa nu fie aplicat efectiv din cauza acestei constructii normative conditionate. Aceasta incalca principiul enuntat mai sus de legea nr. 24/2000, care impune cerinta ca textul editat sa fie obligatoriu, deci orice conditie a carei indeplinire poate fi influentata ulterior de catre o alta institutie sau putere din stat, in acest caz de cea executiva, este nelegala. Ceea ce este reglementat in mod clar ca si procent si conditii de acordare trebuie si aplicat ca atare, executivul fiind obligat sa acorde alocatia bugetara necesara aducerii la indeplinire a prevederilor legii.
Alt surub care trebuie remarcat este eliminarea principiului consacrat in legislatia salariala de dupa 2009 conform caruia nimeni nu trebuie sa inregistreze pierderi salariale prin aplicarea noilor norme:
Art. 1 – Obiectul de reglementare
- Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, drepturile salariale ale personalului prevăzut la alin. (1) sunt şi rămân în mod exclusiv cele prevăzute în prezenta lege.
Noul “principiu” este intarit de prevederea din proiect care stabileste imperativ si nu orientativ ecartul salarial intre minim si maxim:
Art. 5 – Raportul salarial
În sectorul bugetar, raportul între cel mai mic salariu de bază şi cel mai mare salariu de bază/soldă a funcției de bază/salariu al funcției de bază/indemnizație de încadrare/indemnizație lunară este de 1 la 12.
Si iata cum pe nesimtite, principiul care asigura drepturile deja castigate, se inlocuieste cu cel conform caruia “nimeni nu poate lua mai mult”, PSD manifestand o grija mai mare fata de cresteri necontrolate cu exceptia sanatatii, decat fata de protectia drepturilor existente:
Art. 37 – Aplicarea legii
(1) Prevederile prezentei legi se aplică etapizat, începând cu 1 iulie 2017. (…)
(5) În situația în care, începând cu 1 ianuarie 2018, salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta lege pentru anul 2022 sau devin ulterior mai mari ca urmare a majorărilor se acordă cele prevăzute pentru anul 2022.
Atasam proiectul, anexa pe aparare si expunerea de motive asa cum au fost ele diseminate de PSD. Asteptam depunerea si publicarea pe pagina Camerei deputatilor si vom vedea ce modificari apar.
Viitorul ne aparține!
Echipa Sindicatului EUROPOL
Un răspuns
De ce niciun sindicat al politistilor nu a sustinut ca agentii de politie sa aibe trei trepte de incadrare, in functie de studii, si anume: cu studio medii, cu studii postliceale si cu studii superioare? De ce este pus semnul egal intre cei cu scoala de politie si cei fara scoala de politie?
Deasemenea agentii de politie ar trebui sa aibe indicii mai mari.
O solutie si mai buna ar fi sa nu mai existe agenti de politie, sa devina ofiteri de politie, incadrati in functie de studii, asa cum este in tarile civilizate. Atunci ar creste salariile, iar pentru munca egala ar fi si plata egala.